vineri, 9 decembrie 2022

Schengen un "loc prea îndepărtat"

 

 ...ca să parafrazez titlul unei celebre cărți dar și un film. Că suntem cetățeni de mâna a II-a bla, bla  bla. Dar chiar Suntem cetățeni de mâna a II-a. Fără supărare !  Să nu uităm că "cetățeni noștri" le-au mâncat lebedele austriecilor este numai un exemplu.

În anii 1990, a apărut o știre că mai mulți romi din România ar fi mâncat lebedele aflate pe un lac de Viena.

În 2003, povestea a fost reluată de tabloidul The Sun sub titlul "Friptură de lebădă: Imigranţi care fură păsările Reginei pentru grătar".

Autorul articolului adăuga: "Braconieri fără milă din taberele de refugiaţi pentru est-europeni ademenesc păsările regale britanice protejate de lege în capcane şi apoi le prăjesc la grătar, arată un raport oficial al Poliţiei Metropolitane".

Apoi, ziarul continuă: "Poliţia a tăbărât peste o bandă de imigranţi şi i-a prins cu mâinile pline de sânge în timp ce se pregăteau să gătească două lebede regale. Imigranţii tocmai prăjeau o raţă, în Parcul Beckton, din estul Londrei, dar cele două lebede au fost găsite ascunse într-o pungă, pregătite să fie făcute friptură. Descoperirea de săptămâna trecută confirmă temerile potrivit cărora imigranţii halesc cu regularitate păsările Reginei". 

Povestea cu lebedele anilor 90 mâncate la Viena e un fake news promovat de The Sun, a scris sociologul Gelu Duminică.

"După o anchetă realizată de către Comisia naționala de etică și deontologie din UK (PCC), The Sun a fost obligată să aducă o dezmințire.

Chiar daca articolul original a fost publicat pe prima pagină, dezmințirea a fost publicată, cu litere mici, în pagina 41...

Fake news-ul în cauză a fost confirmat și de autoritățile austriece (chiar si de ambasadorul Austriei la București, care a ieșit, la un flashmob, să danseze cu tinerii romi "Dansul Lebedelor" și să împartă trecătorilor copane de pui făcute la grătar).

Nimic nu a contat, și mitul urban rezistă și acum", a scris Gelu Duminică ".

https://newsweek.ro/actualitate/romii-nu-au-mancat-lebedele-din-viena-o-poveste-falsa-care-se-tot-repeta

 Că știrea cu lebedele este falsă sau nu dar i s-a dus buhul. Ce știe omul de rând și de la ei și de la noi ? Zvonul a rămas. Asta este doar una din părerile pe care o au străinii despre noi. Și nu numai de la lebede, dar și de la cerșetori și alte clase sociale de la noi ajunse la ei ni se trage. Dar și de la noi înșine Numai dacă citești presa românească: este plină de corupție, luare și dare de mită și tot tacâmul specific românilor noștri. Atunci de ce să ne mirăm ? Dacă noi am uitat ei n-au uitat. Ăia mari, Germania și Franța (sora noastră mai mare - zicem noi, dar francezii au altă impresie), îi pun pe alții mai mici, ca să nu se compromită diplomatic ei, să se opună și gata! refuzul. Și mai adaug că în statisticile Uniunii Europene suntem totdeauna pe ultimul loc când e vorba de lucruri bune, cot la cot cu bulgarii, "popor frate și pretin" - cum zicea un Împușcat, când noi înaintea lor, când ei înaintea noastră, cu schimbul, să nu se supere nimeni. Cu miniștrii care au plagiat sau sunt trimiși în justiție pentru corupție ce părere facem noi partenerilor din UE? Bună ! desigur. Și apoi un număr de 30 de milioane de persoane, cât însumam noi și bulgarii la un loc, ar atârna sensibil în balanța Uniunii chiar dacă  aceasta are peste 400 milioane de persoane. De pildă Croația nu are nici 4 milioane de locuitori.

 Și să nu uităm că olandezii s-au opus și aderării noastre la UE pe vremea când Băsescu era președinte. Acesta  spunea atunci: "...să boicotăm și noi importul de flori din Țara Lalelelor".  Leul nostru românesc își trage originea din talerul olandez:






https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2nesc

 Dar asta nu mai contează acum și, probabil, că nu a contat niciodată. Și fiindcă tot vin Sărbătorile de iarnă Schengen ne urează: La ANU' și La Mulți Ani !



marți, 27 septembrie 2022

Ziua primului (și singurului) cosmonaut român

 

  Astăzi este ziua de naștere al primului și singurului cosmonaut român din istoria neamului nostru:  Dumitru Dorin Prunariu, ocazie cu care-i urez un călduros "La Mulți Ani !".  Nu mai intru în amănuntele despre acest cosmonaut care sunt arhicunoscute. Dar la această aniversare mi-am adus aminte de bancul care apăruse atunci. Îl spun: 

  Se zice că la întoarcerea din cosmos Dumitru Prunariu avea mâinile roșii. Întrebat de reporteri de ce are mâinile așa Dumitru Prunariu a răspuns: Când voiam să pun și eu mâna pe un buton sau pe  o manetă rusul îmi dădea peste mână și-mi zicea: " Nu pune mâna pe aia, nu te atinge de ailaltă, jos labele..." și uite așa am revenit din misiunea spațială sovieto-română ce mâinile roșii 

marți, 2 august 2022

Despre pisicile vagaboante numai de rău

 

  De văzut n-am văzut, dar am auzit. La Radio România Actualități. Săptămâna trecută, la Matinal. Cică Nicușor DAN, Primarul General al Capitalei, ar fi dat ordin să fie prinse toate pisicile vagaboante din București  și sterilizate. Auzi ! Ce daune aduc oamenilor bucureșteni pisicile vagaboande ? Ele au viața lor independentă de omul modern. Sunt   născute prin poduri sau subsoluri de bloc și care sunt sălbăticite de nu te poți apropia de ele,  darmite să pui mâna pe ele. Acestea trăiesc pe cont propiu, își găsesc singure de mâncare, nasc pui pe unde nu te aștepți și trăiesc bine-mersi. N-am auzit de un om atacat de o pisică. Nu ! Ba unele pisici mai stârpesc și șobolanii, că fiecare oraș, scria odată în Spectacolul lumii  Ioan Grigorescu, are populația lui de șobolani egală cu populația de oameni. Nu mi-a venit să cred ce-am auzit despre pisicile bagaboante. De câini mai zic că pot atăca omul, dar pisicile ? Dacă n-aș fi auzit eu anunțul cu urechile mele știrea aș fi zis că-i un fake news. Dar așa ? A fost Radio România Actualități, Matinal. Nu-mi rămâne decât să mă minunez și să zic: Mare e grădina Domnului...și mulți sar gardul.


sâmbătă, 9 iulie 2022

Cardul de sprijin pentru Români

 

  Am primuit și eu cardul de Sprijin pentru România că de! am pensie de până în 15 bulioane. Bun, pomană mă rog, dar cum calul de dar nu se caută la dinți” l-am acceptat ca atare. Arată ca în imagine alăturată:

 


 

  Nu vreau să intru în polemică, dar ce mi-a atras anția imediat a fost denumirea companiei care se ocupă de mateializarea pe card a acestui ajutor: EDENRED.





 

 Am dat fuga la  DEX  și sensurile pentru eden mi s-au dezvăluit (eu am dat o listă scurtată pe blog):

16 definiții pentru eden

din care 

 

 

 

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EDÉN s. n. (În Biblie) Rai, paradis. ♦ Fig. Loc foarte frumos, foarte plăcut, încântător. – Din fr. éden.

 

 

edén sn [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / V: (înv) ~dém / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr éden1 (Liv) Paradis. 2 (Fig) Loc încântător. 3 (Fig) Fericire supremă.

 

 

EDÉN s. n. (Livr.) Rai, paradis. ♦ Fig. Loc foarte frumos, foarte plăcut, încântător. – Din fr. éden.

 

 

EDÉN s. n. (În concepția mistică; livresc) Rai. Lucea edenul tînăr sub aurora nouă. TOMA, C. V. 111. ◊ Fig. Ne transportă în lumea... formelor ideale, în edenul culorilor, strălucirilor. DEMETRESCU, O. 181. ♦ Fig. Loc plăcut, încîntător, în care viața este foarte ușoară și plăcută. Unde ziua-i albă, noaptea înstelată, Și-aerul bea dulce roua după crin. O, eden al lumii! fața ta curată Cu atît ne-ncîntă, cu cît te privim. BOLINTINEANU, O. 99.

 

 

EDÉN s.n. (Liv.) Rai, paradis. ♦ (Fig.) Loc foarte frumos, foarte plăcut, încântător. [Pl. (rar) -nuri. / cf. fr. éden, ebr. eden – câmpie].

 

 

(lista am scurtat-o eu)

 

   Deci eden îneamnă paradis, rai și red se treaduce prin  roșu. Adicătelea Paradisul roșu. Nu știu ce impresie face la  alții această asociație cu roșu, dar mie îmi aminteșe de “Vremurile luminoase când sub conducerea preaîțeleaptă a partidului comunist... etc, etc, etc…” roșu fiind culoarea partidului comunist. Îmi creează un sentiment de mare scârbă, foarte mare scârbă când mă gândesc la anii aceia "luminoși". Ca o paranteză, în anii ’90 l-am văzu la televizor pa Tudor Mohora care debita: “Comunismul a fost bun, dar nu a fost bine aplicat”. Dar să revenim...cancerul comunist a cuprins tot globul și l-au suportat toate rasele indiferent de culoarea pielii sau cultură. Nicăieri nu a mers! Cineva care a fost în China în anii ’83 îmi spunea: “Ce comuniști, sînt mai capitaliști decât capitaliștii !”. Deci  Mohora prin afirmația sa aplică cu succes una dintre Legile lui Murphy: Când faptele contravin teorie renunțăm la fapte”.

 

 

 


sâmbătă, 2 iulie 2022

A mânca

 

 A mânca în limba română

 

    În limba română verbul “a mânca” are o droaie de sensuri și este foarte des dolosit în vorbirea curentă. Cum se vede în DEX-ul  online (Dicționarul explicativ al limbii române al limbii române) are multe sensuri:

 https://dexonline.ro/definitie/a%20m%C3%A2nca/definitii

mânca, mănânc

verb

  • 1. A mesteca un aliment în gură și a-l înghiți; a folosi în alimentație. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: consuma

o   format_quote Îmi reamintesc cum mîncam bucățica aceea de pîine. SAHIA, N. 32. DLRLC

o   format_quote Nepoate, mai mîncat-ați salăți de aceste? CREANGĂ, P. 210. DLRLC

o   format_quote Am un păr cu pere moi Și le-om mînca amîndoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48. DLRLC

o   format_quote Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja = cine vrea să dobândească un lucru de preț trebuie să muncească. DLRLC

o   format_quote Și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul = i-a trecut vremea, nu mai aduce folos. DLRLC

o   format_quote Unul mănâncă aguridă și altuia i se strepezesc dinții, se zice când unul greșește și altul suportă consecințele; unul face, altul trage. DLRLC

o   format_quote reflexiv pasiv Nu tot ce zboară se mănâncă = nu e realizabil orice vis. DLRLC

o   format_quote (și) absolut Sfîrșirăm repede de mîncat, iar după masă eu mă retrăsei în odaia anume hotărîtă pentru mine. HOGAȘ, M. N. 231. DLRLC

o   format_quote (și) absolut Pe la noi, cine are bani bea și mănîncă, iară cine nu, se uită și rabdă. CREANGĂ, P. 279. DLRLC

o   format_quote (și) absolut Cu lingura îi dă să mănînce și cu coada îi scoate ochii, se zice despre un om fățarnic, DLRLC

o   format_quote figurat Roțile veneau mîncînd meridianele, miliarde de roți de fier se rostogoleau unele după altele, zile și nopți. CAMILAR, N. II 101. DLRLC

o   format_quote figurat Cînd toarce, mănîncă caierul. DELAVRANCEA, S. 12. DLRLC

o   1.1. intranzitiv A se hrăni, a se alimenta. DEX '09 DLRLC

sinonime: alimenta hrăni nutri

§  format_quote Lui Filimon îi plăcea traiul bun; amicii săi îl poreclise Mălai-mare, fiindcă mînca bine. GHICA, S. A. 83. DLRLC

§  format_quote prin exagerare Copil care nu mănâncă. DLRLC

§  chat_bubble reflexiv impersonal Se mănâncă = se ia masa. DLRLC

§  format_quote Elisabeta, de cîte ori se mănîncă la noi pe zi? SAHIA, N. 57. DLRLC

o   1.2. figurat familiar A trăi din... DEX '09 DLRLC

§  format_quote A fost învățător în sat, iar azi mănîncă o pensie de cinci zloți pe lună. REBREANU, I. 14. DLRLC

o   1.3. figurat A lua, a-și însuși (pe nedrept) un bun material. DEX '09

sinonime: cheltui risipi

o   1.4. figurat popular A exploata, a spolia, a jecmăni pe cineva. DEX '09

sinonime: exploata jecmăni spolia

o   1.5. figurat popular Pătimi, suferi, îndura, înghiți. DEX '09

sinonime: pătimi suferi îndura înghiți

o   1.6. figurat familiar A omite litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris. DEX '09 DLRLC

o   chat_bubble A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi. DEX '09 DEX '98

o   chat_bubble A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi întreținut de cineva. DEX '09 DEX '98

o   chat_bubble A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger (sau dintr-un blidcu cineva = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: conviețui

§  format_quote Să facă ce va face cu pruncul său... că de nu, pîne și sare de pe un talger cu el nu va mînca. MARIAN, O. I 182. DLRLC

§  format_quote Dacă te-ntorci fără el, viu ori mort, pîine și sare cu mine nu mai mănînci. CARAGIALE, O. III 91. DLRLC

o   chat_bubble A-și mânca de sub unghie (sau unghii) = a fi foarte zgârcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC

§  format_quote Fata lui hagi Cănuță... n-a fost învățată la casa părintească să-și mănînce de sub unghie. CARAGIALE, S. N. 28. DLRLC

o   chat_bubble A mânca rahat = bârfi, cleveti, minți. DEX '09 DEX '98

sinonime: bârfi cleveti minți

o   chat_bubble A-i mânca (cuiva) rațele (sau câiniidin traistă (sau din buzunar) = a fi mic de statură. DEX '09 DEX '98

o   chat_bubble A-i mânca (cuiva) rațele (sau câiniidin traistă (sau din buzunar) = a fi bleg, prost. DEX '09 DEX '98 DLRLC

§  format_quote Omul nostru era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă și toate trebile cîte le făcea, le făcea pe dos. CREANGĂ, P. 39. DLRLC

o   chat_bubble (Parcă) a mâncat laur, se spune despre cineva care (parcă) și-a pierdut mințile. DEX '09 DEX '98

o   chat_bubble A-i mânca cuiva colacii (sau coliva) = a vedea mort pe cineva. DEX '09 DEX '98

o   chat_bubble reflexiv pasiv A crede că tot ce zboară se mănâncă = a fi naiv, credul; a-și face iluzii. DEX '09 DEX '98

o   chat_bubble popular Mănâncă-l fript sau mănânc-o friptă, se spune pentru a exprima disprețul față de cineva sau de ceva, precum și renunțarea la un anumit lucru. DEX '09 DEX '98

o   chat_bubble A mânca foc pentru cineva = a face orice pentru a fi de folos cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC

§  format_quote Celor ce nu știau carte le scria și le citea scrisorile. Iară soldații mîncau foc pentru el. CAMILAR, N. I 31. DLRLC

o   chat_bubble A mânca foc (sau jăratic) = (despre cai) a fi foarte iute. DEX '09 DEX '98 DLRLC

§  format_quote Trase la scară o căruță ferecată în aur cu patru telegari de mîncau foc. ISPIRESCU, L. 38. DLRLC

o   chat_bubble A mânca pe cineva (fript sau de viu) = doborî, nimici, răpune. DLRLC

sinonime: doborî nimici răpune

§  format_quote Vorincea mînca zece premianți cu pătrunderea și cunoștințele lui. VLAHUȚĂ, N. 29. DLRLC

§  format_quote Cu nevastă-mea, mizerabile! Te-am mîncat! CARAGIALE, O. I 279. DLRLC

§  format_quote Da unde-s ticăloșii să-i măninc! ALECSANDRI, T. I 91. DLRLC

o   chat_bubble A mânca (cuiva sau a-și mânca cu cineva sau cu ceva) viața (sau zilele, tinerețile etc.) = a(-și) irosi, a(-și) distruge viața, tinerețea etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: amărî chinui

§  format_quote Trăsnită asta de fată are să-mi mănînce zilele cu-ndărătnicia ei. RETEGANUL, P. I 52. DLRLC

o   chat_bubble A-i mânca sufletul (cuiva) = a supăra, a necăji, a chinui (pe cineva) peste măsură. DEX '09 DEX '98

sinonime: chinui necăji supăra

o   chat_bubble A mânca (cuiva) capul =. DEX '09 DEX '98

sinonime: distruge nimici

o   chat_bubble A-și mânca credința (sau omenia, lefteria) = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul. DEX '09 DEX '98 DLRLC

o   chat_bubble A mânca (pe cineva) din ochi = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos. DEX '09 DEX '98 DLRLC

§  format_quote Ceilalți oameni îl mîncau din ochi pe Uracu. DUMITRIU, F. 103. DLRLC

§  format_quote Albert o mînca din ochi, ea-i trimitea pe furiș cîte o privire caldă. VLAHUȚĂ, O. A. III 53. DLRLC

o   chat_bubble Să-l (sau s-omănânci din ochi (nu alta), se spune despre o persoană frumoasă, atrăgătoare, iubită. DEX '09 DEX '98

o   chat_bubble A mânca (ceva) cu ochii = a se uita cu mare poftă (la ceva). DEX '09 DEX '98

§  format_quote Ceasuri întregi pierdea Penelopa, mîncînd cu ochii lacomi bijuteriile. BART, E. 41. DLRLC

§  chat_bubble A fi ispitit de o mâncare atrăgătoare DLRLC

o   chat_bubble popular Mânca-ți-aș ochii sau mânca-te-aș, se spune pentru a-și exprima afecțiunea față de persoana căreia i se adresează (căutând să-i câștige bunăvoința). DEX '09 DEX '98

o   chat_bubble A mânca bătaie (sau trânteală, chelfăneală, papară, pumni, ghionți, palme etc.) = a fi bătut de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC

§  format_quote Chiriță se încolți cu oamenii și mîncă la repezeală niște pumni de la Toader Strîmbu, care de mult îl păștea. REBREANU, R. II 175. DLRLC

§  format_quote Știi c-am mai mîncat eu odată de la unul ca acesta o chelfăneală. CREANGĂ, P. 298. DLRLC

§  format_quote Ăst somn nu prea-mi place și o să i-o spui. – Ba să-ți cauți treaba, că mănînci trînteală. ALEXANDRESCU, M. 355. DLRLC

§  chat_bubble prin extensiune A fi învins (într-o luptă, într-o competiție, la un joc de societate etc.). DEX '09

o   chat_bubble A-și mânca amarul (sau viața) = a avea o viață grea, chinuită. DLRLC

§  format_quote Una din cele patru moșii pe care ne mîncăm, muncind, amarul. STANCU, D. 50. DLRLC

o   chat_bubble A (-și) mânca (sau a-i mânca cuivabanii (sau averea) = a cheltui, a risipi, a toca averea. DLRLC

§  format_quote Boierii stau vara la moșie, își umplu lăzile cu aur și pe urmă, iarna, vin la oraș de-și mănîncă banii și petrec cu toții. SP. POPESCU, M. G. 78. DLRLC

§  format_quote Pentru mîndra cea din colț Mîncai șaptezeci de zloți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 376. DLRLC

§  format_quote Bani, să nu-i poți mînca doi ani. ALECSANDRI, P. P. 135. DLRLC

o   chat_bubble A mânca (cuiva) (și) urechileDLRLC

o   chat_bubble A mânca pe cineva (rar, din cineva) = frustra, jecmăni, păgubi. DLRLC

sinonime: frustra jecmăni păgubi

§  format_quote De mult te mănîncă megieșii și neamurile. STANCU, D. 27. DLRLC

§  format_quote Mîncați și păscuți am fost noi săracii, de cătră cei bogați. SADOVEANU, P. M. 29. DLRLC

§  format_quote Cum, și tu ai să mănînci din noi? ALECSANDRI, T. I 448. DLRLC

o   chat_bubble mânca o pâineDLRLC

o   chat_bubble ironic mânca răbdări prăjiteDLRLC

o   chat_bubble A mânca ca un lup (sau cât șapte) = a mânca foarte mult. DLRLC

o   chat_bubble A mânca ca o pasăre (sau ca o păsărică) = a mânca puțin. DLRLC

o   chat_bubble A mânca (o) săpuneală (sau papară) = a fi (aspru) certat. DEX '09

o   chat_bubble A fugi (sau a alergamâncând pământul sau a mânca pământul fugind (sau alergând) = a fugi foarte repede, în graba mare. DEX '09 DLRLC

§  format_quote Aleargă de groaza pieirii bătut, Mănîncă pămîntul. COȘBUC, P. I 207. DLRLC

§  format_quote Fugea iapa, de mînca pămînt cu gura. ȘEZ. IV 200. DLRLC

  • 2. (Despre animale și despre păsări sălbatice) A rupe prada în bucăți, a sfâșia (și a devora). DEX '09

sinonime: sfâșia

o   2.1. Despre viermi, molii, agenți fizici sau chimici: distruge, roade. DEX '09

sinonime: distruge roade

o   2.2. (Despre boli) A distruge (treptat). DEX '09 DLRLC

sinonime: distruge mina măcina roade

§  format_quote Oftica îi mănîncă pieptul pe dinăuntru. STANCU, D. 281. DLRLC

§  format_quote Așa de mîncat era de holeră bietul om, că vedeam că fără ajutor nu s-ar mai fi putut întoarce acasă. RUSSO, O. 51. DLRLC

§  2.2.1. Despre alți agenți distructivi: DLRLC

§  format_quote Rugina mănâncă fierul. Apa a mâncat malul. DLRLC

§  format_quote Amintirea unui nume, scris pe o piatră mîncată de ploi. C. PETRESCU, R. DR. 36. DLRLC

o   chat_bubble A mânca carne de om = (despre oameni) a fi rău, crud, agresiv. DEX '09

  • 3. Despre insecte: ciupi, pișca. DEX '09 DLRLC

sinonime: ciupi pișca

o   format_quote Cum i-a mîncat rîia prin streini, mititeii! CREANGĂ, A. 32. DLRLC

o   format_quote Dar nu ne-a mînca țînțarii! ALECSANDRI, T. I 429. DLRLC

o   format_quote Puricii te mănîncă. TEODORESCU, P. P. 326. DLRLC

  • 4. (Precedat de un pronume personal la acuzativ; despre corp sau despre părți ale corpului) A produce o senzație de mâncărime. DEX '09 DLRLC

o   format_quote Mă mănâncă capul. DLRLC

o   format_quote impersonal Mă mănâncă în cap. DLRLC

o   format_quote Da acasă nu puteai sta, măi femeie? Zău, parcă te mănîncă tălpile. REBREANU, I. 15. DLRLC

o   chat_bubble glumeț A-l mânca (pe cineva) spinarea (sau pielea) = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut. DEX '09 DLRLC

§  format_quote Taci, mă, din gură și pleacă d-aici... Ori te mănîncă pielea? PREDA, Î. 50. DLRLC

§  format_quote Pe semne te mănîncă spinarea, cum văd eu. CREANGĂ, A. 57. DLRLC

o   chat_bubble glumeț A-l mânca (pe cineva) palma (sau palmele) = a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva. DEX '09

o   chat_bubble în superstiții A-l mânca (pe cineva) palma dreaptă = a avea o senzație de mâncărime în palma dreaptă, semn că va trebui să dea o sumă de bani. DEX '09

o   chat_bubble în superstiții A-l mânca (pe cineva) palma stângă = a avea o senzație de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani. DEX '09

o   chat_bubble A-l mânca (pe cineva) tălpile = a nu avea astâmpăr să stea într-un loc, a fi nerăbdător să plece. DEX '09

o   chat_bubble Te mănâncă cojocul = nu te astâmperi, nu te potolești, vrei să te bat; cauți bătaie. DEX '09

o   chat_bubble popular A-l mânca (pe cineva) să... = a simți impulsul, îndemnul irezistibil să..., a fi tentat să... DEX '09

  • 5. A roade cu dinții un lucru necomestibil, a-și înfige dinții într-un lucru necomestibil. DEX '09

o   chat_bubble (Despre oameni) A-și mânca unghiile = a-și roade unghiile. DLRLC

  • 6. figurat A face să dispară. DEX '09 DLRLC

sinonime: absorbi consuma distruge mistui nimici înghiți

o   format_quote Pămîntul pă toate le mănîncă. ȘEZ. III 100. DLRLC

o   format_quote (În imprecații) La făgădăul din deal Mi-o rămas al meu suman, Pentru-o țîr’ de băutură, Mînca-o-ar mormîntul gură. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 386. DLRLC

  • 7. figurat (Despre nenorociri, stări sufletești etc.) A face pe cineva să sufere. DEX '09 DLRLC

sinonime: chinui consuma

o   format_quote Vedea pe mă-sa slabă, mîncată de necazuri, zbuciumată de necurmatele amărăciuni. VLAHUȚĂ, O. A. 140. DLRLC

o   format_quote De la o vreme încoace, urîtul îi mînca și mai tare. CREANGĂ, P. 73. DLRLC

o   format_quote Mîncatu-s de nevoi Ca iarba de cele oi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 191. DLRLC

o   format_quote neobișnuit Căpitani care pînă la război mîncaseră contingentele cu asprimea, cu răutatea și cu mizeria. CAMILAR, N. II 374. DLRLC

  • 8. figurat A face cuiva rău (pe ascuns). DEX '09

sinonime: submina

o   8.1. reflexiv reciproc A se certa, a se dușmăni, a se săpa, a-și face rău unul altuia. DEX '09 DLRLC

sinonime: certa dușmăni săpa

§  format_quote Moștenitorii s-au certat și s-au mîncat multă vreme. SADOVEANU, E. 120. DLRLC

§  format_quote Femeie, taci! nu te mînca cu mine. SLAVICI, la TDRG. DLRLC

  • comentariu regional Forme gramaticale: prezent indicativ mânânc, mânânci etc., mânâncăDLRLC

etimologie:

 

  Ei bine dintre atâtea sensuri românii se feresc ca dracul de tamâie să folosească termenul direct adică în sensul  “ a consuma alimente pentru hrană”. Îmi amintesc bancul din tinerețe:

 La restaurant:

Chelnerul:

-        Ce serviți ?

-        Noi ne servim nimic. Am venit să mâncăm și să bem.

 Și această meteahnă este adânc înrădăcinată în mintea noastră de români verzi. În urmă cu mulți, cu foarte mulți, ani  un văr de-al meu din Brașov venit în vizită în orașul meu natal Ploiești. Ducânde-se la cinematograful cel mai nou și fițos din oraș a rămas șocat de anunțul mare, vizibil din toate pozițiile, agățat pe pereți: “ Mâncatul semințelor în cala de cinematograf  este stict interzis . „ Mâncatul...zicea el că-l zgâria pe ureche. Buni cunoscători ai psihicului omenesc administratorii sălii de cinematograf scriseseră afișul respectiv tocmai ca să nu lase loc de echivoc sau interpretări și să priceapă tot prostul.

  Este de prost gust, nu-i de bonton, te înjosește etc, etc, etc a spune "mănânc mâncare". Cu spoiala de cultură, care caracterizează cultura noastră de azi, este urât să spui unde se poate mâncasau „să li se servească masa. N-ai vezi ! Până și pe TV TRINATAS am auzit un preot spunând “am amenajat un loc unde copii pot servi masa” cu sensul, bănuiesc, ca să mănânce. Sau nu am înțeles eu bine și copii chiar erau puși să servească la mesele clienților ?

   Nu înțeleg pudicitatea asta ! Cum n-am să înțeleg niciodată de ce am ales să rămân în România că vorba revistei Tinerama: " La noi sunt codrii verzi de brad, la ei este bine"

 


 


Schengen un "loc prea îndepărtat"

   .. .ca să parafrazez titlul unei celebre cărți dar și un film. Că suntem cetățeni de mâna a II-a bla, bla  bla. Dar chiar  Suntem cetățe...