Am
primuit și eu cardul de “Sprijin
pentru România”
că de! am pensie de până în 15 bulioane. Bun, pomană mă rog, dar cum “calul de dar nu se caută la dinți” l-am acceptat ca
atare. Arată ca în imagine alăturată:
Nu vreau să intru în polemică, dar ce mi-a
atras anția imediat a fost denumirea companiei care se ocupă de mateializarea
pe card a acestui ajutor: EDENRED.
Am dat fuga la DEX și sensurile pentru eden mi s-au dezvăluit (eu am dat o listă scurtată pe blog):
16 definiții pentru eden
din
care
- explicative (9)
- morfologice (2)
- relaționale (3)
- enciclopedice (2)
Dicționare
explicative
Explică cele mai
întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EDÉN s. n. (În Biblie) Rai, paradis.
♦ Fig. Loc foarte frumos, foarte plăcut, încântător. –
Din fr. éden.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
edén sn [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG
/ V: (înv) ~dém / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr éden] 1 (Liv)
Paradis. 2 (Fig) Loc încântător. 3 (Fig)
Fericire supremă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
EDÉN s. n. (Livr.) Rai, paradis.
♦ Fig. Loc foarte frumos, foarte plăcut, încântător. –
Din fr. éden.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
EDÉN s. n. (În concepția mistică;
livresc) Rai. Lucea edenul tînăr sub aurora nouă. TOMA, C. V.
111. ◊ Fig. Ne
transportă în lumea... formelor ideale, în edenul culorilor, strălucirilor. DEMETRESCU,
O. 181. ♦ Fig. Loc plăcut,
încîntător, în care viața este foarte ușoară și plăcută. Unde ziua-i
albă, noaptea înstelată, Și-aerul bea dulce roua după crin. O, eden al lumii!
fața ta curată Cu atît ne-ncîntă, cu cît te privim. BOLINTINEANU, O.
99.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
EDÉN s.n. (Liv.) Rai,
paradis. ♦ (Fig.) Loc foarte frumos, foarte plăcut, încântător.
[Pl. (rar) -nuri. / cf. fr. éden, ebr. eden –
câmpie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
(lista am scurtat-o eu)
Deci eden
îneamnă paradis, rai și red se treaduce prin roșu.
Adicătelea Paradisul roșu. Nu știu ce
impresie face la alții această asociație
cu roșu, dar mie îmi aminteșe de “Vremurile luminoase când sub conducerea preaîțeleaptă a
partidului comunist... etc, etc, etc…” roșu fiind culoarea partidului comunist. Îmi
creează un sentiment de mare scârbă, foarte mare scârbă când mă gândesc la anii aceia "luminoși".
Ca o paranteză,
în
anii ’90 l-am văzu
la televizor pa Tudor Mohora care debita:
“Comunismul a fost bun, dar nu a fost bine aplicat”. Dar să revenim...cancerul comunist a cuprins
tot globul și l-au suportat toate rasele indiferent de culoarea pielii sau cultură. Nicăieri nu a mers! Cineva care a fost în
China în anii ’83 îmi spunea:
“Ce comuniști, sînt mai capitaliști decât capitaliștii !”. Deci Mohora prin afirmația sa aplică cu succes una dintre Legile lui Murphy:
Când faptele contravin teorie renunțăm la fapte”.
