Pstila de vorba

Anton Pann : despre cumplitate și zgîrcenie

„  Scumpul cu galantomul sînt doi vrăjmași neînpăcați,
      Și
   Bumbăcarul nu să uită cu ochi buni la cîinele alb.
   Zgîrcitul nici el nu mănîncă, nici pe altul nu va să vază mîncînd.
      Însă
   Cine se culcă nemîncat se scoală fără vreme.
   Stăpînul vinde și telalul nu se îndură să-l dea.
   Cîinele osul nu-l roade și nici pe altul nu lasă să-l roază.”

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

 Tuturor celor care-și serbează astăzi Ziua Numelui le urez :

 MULTĂ  SĂNĂTATE, FERICIRE  ȘI  ÎNDEPLINIREA TUTUROR  DORINȚELOR !


 Despre Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil mai puteți găsi aici.

Pastila de vorba

 Anton Pann : despre iconomie

 „      De aceea
   Nici să te bolnăvești, nici să aibi trebuință de doftor.
        Că
   Cine trăiește nădăjduindu-se moare jinduindu-se.
   Ruda omului este punga cu banii și sacul cu mălaiul.
   Sătul la flămînd nu crede.
   Pînă vene cheful bogatului, iese sufletul săracului.
   În nădejdea tatii, moare mama.
   Nu nimic ca sănătatea și banii.
       Că
   Sănătetea face banii și banii sănătatea.
   Cînd ai bani ai și dușmani.”

Pastila de vorba

Anton Pann : despre ceartă şi neînvoire


 " Dumnezeu să te ferească 
   De bătaia cea orbească.
   Şi picioroanga schiopească.
          Povestea ţiganului :
   Care cum venea,
   Tot Udrea se chema.
         Zicînd :
   Lasă-l să-l moştenesc eu.
        Altul :
  Lasă-l pe seama mea, că eu sînt naşul lui.
        Şi altul iar :
  Lasă şi eu să-l ating,
  Spatele să-i mai încing."
      

Pastila de vorba

Anton Pann : despre ceartă şi neînvoire

 " Lasă-l să-şi împartă părul
   Cu furca (bătut ca mărul).
        Şi
   Pe cine-l mănîncă-n spinare
   Lasă-l să-i dea scărpinare.
        Şi
   Lasă-l să-i ia părul foc.
        Că nesupusului
   Mai bine o dată "na !"
   Decît tot "stăi, că ţ-oi da !"
         Şi decît
   Ţ-o fac ţie, ţine minte.
         Şi
   Ţ-o coc eu ţie, ţine minte."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre iuţeală şi mînie iarăşi

" Cu răbdare şi tacere
  Se face agurida miere.
        Că
  Două pietre tari nu pot măcina bine.
        Iar
  Cine se iuţeşte la mînie pentru orce fie, e dobitocie.
       De aceea
   Nu fii iute ca piperul în toată vremea.
       Şi
   Nu umbla cu ţifna în nas.
       Nu fii ca 
    Văcarul care s-a mîniat pe nevastă şi nasul ş-a tăiat."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre iuţeală şi mînie iarăşi

 " Cine se grăbeşte curînd osteneşte.
        Iar
   Încet, încet, departe ajungi.
         Că
   Lucrul bun anevoie se dobîndeşte.
         Şi
   Cu încetul se face oţetul.
         Şi
    Copaciul mare dintr-o aşchie nu se taie.
          De aceea,
    Nu te grăbi ca fata mare la argea* şi ca văduva la măritat."



* Loc amenajat pentru ţesutl pînzei

Pastila de vorba

Anton Pann : despre conversatii sau petreceri si glume

"  Glume nevinovate
   Sînt ca sarea în bucate.
        Că
    Cu rîsul şi cu glumele 
    Se culeg toamna prunele.
    Şi rachiul îl bea zapciul.
        Iar nu :
    Inima-mi crapă de foc
    Şi lui îi arde de joc.
        Şi
    Inima plînge şi el rîde.
        Ci cum am zis :
    Toate au vremea lor.
    Şi cînd glumeşti."
      

Pastila de vorba

Anton Pann : despre lucruri şi cercetări

" Geaba vii, geaba te duci,
  Geaba spargi nişte papuci.
  A plecat prin mahalale,
  Să umble ca haimanale (vagabonţi).
     Adăogînd că
  Că dacă şade el degeabă,
  Gîndeşte că toţi n-au treabă.
     Şi
  I se uraşte şezînd,
  Nici o treabă neavînd."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre neunire şi neînţelegere

" M-a îmbătrînit, mi-a scos peri albi.
      Şi ea
  Şade tot abanos, ţeapăn şi vîrtos.
      Că
  Dracul cît trăieşte nu îmbătrîneşte.
      Şi
  Drac mort n-a văzut nimenea vreodată.
       Se vede că
  Are nouă suflete ca pisica.
       Iar mie
  Ziua şi noaptea îmi roagă moartea.
       Iaca
  Nişte zile amărîte,
  Necăjite şi tîrîte."

Pastila de vorba

 Anton Pann : despre căsătorie iarăşi.

 " Nu trebuie să rîdem de zidirea lui Dumnezeu.
      Că
   Cine a făcut bunul
   A făcut şi nebunul.
       Şi
   Cine a făcut pe bogatul
   A făcut şi pe argatul.
      De aceea să nu zicem :
   Urît tată l-a făcut (sau a avut).
       Şi
   După ce e prost, îl cheamă şi Vladu."