Pastila de vorba

Anton Pann: despre căsătorie iarăşi


" Decît să-şi păzească nevasta, mai bine crîngul cu iepurii.


          Că ea e
Ca pisica, sapă şi înveleşte.
          Însă
Dumnezeu nu sparge două case.
          Că
Îşi  nemereşte sacul petecul.
         Şi
Vine rîncedul lîngă muced.
         Şi
Îşi găseşte tingirea capacul.
         Cine-i vede zice :
Şi ea, şi el amîndoi
Vai de ei ! două nevoi"

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Umblă întărîtînd cîinii prin mahala.
          Întrebînd :
   Vecinică surioară, bărbatul meu e la moară,
   Nu ştiu oare o să vie, or să-mi iau altă soţie*.
          Şi
   Vecină dă-mi bărbatul tău, ce-mi ţi pisălogul meu ?
   Una gîndeşte şi alta vorbeşte.
         Dar ele sînt :
   Trage-mă tu mereu
   Şi lasă că plîng eu.
         Şi
   Din gură : fugi la nevoi,
   Din inimă : vin', că voi."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Precum îi este firea

Aşa şi nărăvirea.

Că

Şi curvele poartă rochii,

Dar le cunoşti după ochi.

Ş-apoi

Cea din toate mai vestită

Cere să-i zică cinstită.

Ştie că

Cinstea este mai scumpă decît toate.

Dar

Căţeaua pînă nu pleacă prin mahala

Cîinii nu se iau după ea."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Cine e mursicat* de şarpe se păzeşte şi de şopîrlă.

Însă

Cine cade în gîrlă el de ploaie nu se mai fereşte.

Omului

Nimenea nu-i poate să-i dea minte şi noroc.

Deşi a zis oarecine :

Fă-mă, mamă, cu noroc şi mă aruncă-n foc.

Dar

Nu e vorba aia (sau) aie e vorba.

E ştiut că

La o fată mare şi un măgar zbiară la uşe.

Însă

Bărbatul temător** îşi învaţă nevasta curvă

Şi stăpînul scump***, sluga hoaţă."

* Muşcat.

** Gelos.

*** Zgîrcit.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Că
Unde e dragoste multă e şi urîciune multă.
Cotoiul dacă îmbătrîneşte, şoareci mititei iubeşte.
Şi
Bătrînul iubeşte pentru tînăr, iar tînărul pentru bani.
Şi aşa
Te pupă în bot şi-ţi ia din pungă tot.
Însă
Ne-am îndepărtat cu povestea.
Ci
Să o lăsăm încurcată.
Şi
Să venim iar la prochimen*.
Aşa e omul,
El altuia dă povaţă
Şi pe sine nu se-nvaţă."


* Obiectul convorbirii.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre casătorie iarăşi

" Ce-mi e drag fuge demine

Şi urîtul calea-mi ţine.

Ş-apoi

Cine cade desine

Să plîngă i-e ruşine.

Că

Nebunul pe mai-marele său nu-l cunoaşte.

Ţara piere detătari şi ea bea cu lăutari.

Şi

Totdauna gîra-mîra şi trai cu vătrai.

Nu crede, bărbate, ce vezi cu ochii, ci crede ce-ţi spun eu.

Muierea

Îţi judecă pe dracul şi ţi-l scoate şi dator.

Şi

Atunci îţi iei ale trei fuiere* şi lumea în cap.

Şi

Te duci opt cu a brînzii.

Sau

Te duci unde au dus mutul iapa şi ţiganul cîrlanul.

Că

Muierea a-mbătrînit şi pe dracul."

* Fuioare. Expresia, caurmătoarele, înseamnă : a fugi, o iei la sănătoasa.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Ca una din trei număr să-şi aleagă cinevaşi :

Or însurat, or călugăr, or să se facă oştaş.

Iubite tătă !

Toate fonfoloagele*

Îşi aşteptă noroacele.

Măgarul se vinde tot în oborul armăsarilor.

Ş-acolo

Şi pentru calul şchiop se găseşte surugiu**.

Cioara în loc de privighetoare nu se poate vinde.

Că

Unuia îi place popa, altuia preoteasa şi altuia fata popii.

Şi

Gustul dispotă*** n-are."

* Nătîngele.

** Vizitiu (călare pe unul din caii trăsurii.

Dispută, discuţie în contradictoriu.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie

" Dar însă

Rău este cu rău, dar mai rău fără rău.

Că

Ceea ce săvîărşeşte muierea, nimenea nu poate săvîrşi.

Şi prin urmare,

Cine încalecă măgarul,

Să-i sufere şi năravul.

Că

Unde sînt oi, acolo-s şi foi.

Ci

Cu Dumnezeu înainte.

Şi

Cum ţi-o fi partea.

Că

Ce e scris omului trebuie să o pătimească.

Fă şi tu ce face toată lumea.

Şi

Or te însoară, or te fă ostaş, or fă-te călugăr."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre amor şi dragoste iarăşi

" Şi acum

Buna noastră gazdă

Se dete pe brazdă.

Ca căluşeaua,

Se dă încoaci-încolo, se loveşte de tînjalăî*, ş-apoi vine singură la ham.

Şi

Trage ca calul la grăunţe.

Că

Toate îşi au leacul.

Şi

Arţagul îţi găseşte pîrţagul**."

* Proţap cu jug la capăt, folosit pentru înjugarea unei a două perechi de vite sau la transportul unor greutăţi.

** Cuvînt format în glumă, paralel şio sinonim cu arţag.

Pastila de vorba

Anton Pann : Despre negoţ şi tovaroşie

" Astfel e omul,

După ce răstoarnă carul, atuncea vede drumul bun.

Că

Dobîndă multă rupe ciochimiile*.

Dar însă

Cinci degete sînt la o mînă şi unul cu altul nu se potrivesc.

Roatele se gonesc una pe lata şi niciodată nu se ajung niciodată.

Unde e marfă, şi pagubă.

Ş-apoi

Buţile goale mai mult zgomot fac.

Şi

Vinovatul mai mare gură face.

Adică

A mîncat aguridă părinţii

Şi ş-a strepezit copii dinţii."

* Capete dindărăt ale şeii, de care se atîrnă desaga.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre stăpîn şi slugă iarăşi

" Prin urmare :

De la copaciul căzut

Toţi alerg lemne să strîngă,

Ramuri, craci, din el să frîngă.

Precum zice : pomul

După ce-l bate grindina,

Îl mai bat şi cu prăjina.

Tu însă

Nu-ţi smuţa cîinele

Cui ai mîncat pîinele.

Pe omul

Cînd îl vezi la vro o nevoie

Nu-i mai da brînci în noroaie.

Că

Nu ştii cum se-ntoarece roata,

Azi la mine, mîine la tine."