Pastila de vorba

Anton Pann : despre sărăcie

" Acul este mic, dar scumpe haine coase.

Surdul n-aude, dar le potriveşte.

Tot omul

Are ochi, mîini şi picioare,

Poate munci cu sudoare.

Dar

Vara cine cîştigă,

Iarna nu se încîrligă.

Săracul de ce e sărac ? Că

Nu crede ce e în carte.

Ci crede în lucruri deşarte.

N-are nici ce se îmbrace

Şi şade, sărbători face."

De Rusalii

Despre Rusalii auzisem. Dar, spre marea mea ruşine, nu-i prea ştiam semnificaţia. Acum, că în vreme de criză sau puţin înainte de declanşarea ei, ai noştrii aleşi au zis că ziua de luni după Rusalii o să fie liberă am devenit mai interesat de această zi. Mă consider credincios ortodox, cu toate că nu mă duc la biserică, am căutat să văd amănunte despre această zi. Le-am găsit şi amănunte le puteţi găşi aici şi aici.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre beţie iarăşi

" De aceea

Vinul e dat să-l bea voinicii, iar nu toţi nevoiaşii.

Că

Toată lumea bea vinul, dar nu-şi bea mintea.

Îşi înoată gura în vin pînă dă dintr-însul.

Gîndeşte să nu mai lase în bute.

Şi

Umblă cu ochii logodiţi.

Pe unul îl vede ca doi.

Ci

Dacă nu eşti vrednic să-l duci, nu te încărca peste măsură.

Cum a zis ţiganul :

Daca nenai puterinţă, la ce chichirezi* gîlceavă ?

Iar nu

Toarnă, umple foalele,

Pînă-şi udă poalele.

Şi

Vede că nu mai încape

Şi toarnă pînă să crape.

Ardică paharul strigînd :

Dumnezeu să-l înmulţească

Ca şi pe piatră să crească."

* Provoci (ţig.)

Pastila de vorba

Anton Pann : despre beţie

" Îl atîrnă într-o parte.

Sau

A pus mai mult de o parte.

Nu-i destul că-i cu mintea neroadă,

A luat şi purceaua de coadă*.

Dar însă

De la nebun şi de la beat

Adevărul este lesne de aflat.

Căci

Ce e în inima trazului

Este în gura beatului."

* S-a îmbătat.

CRISTOS A ÎNVIAT !

Pastila de vorba

Anton Pann : despre prostie iarăşi

" Ce-mi e prostul, ce-mi e nebunul !

Ce-mi e Rada Badea, ce-mi e Badea Rada !

Ia pe unul de picioare şi loveşte pe cellalt în cap.

Cine să apucă să înveţe pe nerodul nu se osibeşte de nebun.

Prostul înbaţă berberie pe capul tău.

Îi dai un ban să te radă şi doi să te lase.

Cu nebunul să nu-ţi pui nici în clin, nici în mînică.

El nu ştie ce e laie, ni ce e bălaie.

Nebunul nu asudă nici la vale, nici la deal.

Tu îi faci cu ochiul, el îţi face cu capul."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre pedanţi* sau copilăroşi

" Ar vrea să facă şi el,

Dar nu ştie în ce fel.

Şi el rosti de să plăti

Povestea ăluia :

Zile înşirate, fire încurcate,

Pînză rău ţesută şi vremea pierdută.

S-o lovi, nu s-o lovi,

Na-ţ-o frîntă că ţi-am dres-o.

Unde chiorăşte** şi unde loveşte.

Cel copilăros totdeuna

Gîndeşte în mintea-i adîncă

Numai el pîine mănîncă,

Şi alţii mînîncă paie

Ca vitele din copaie.

Dar însă

Vorba-n colţuri şi rotundă

Fără cercuri se înfundă."

* Sensul greşţit pe care-l dă Pann cuvîntului pedant provine din apropierea cu grecescul "copil" (nu se pot reproduce caracterele greceşti - conform volumului 1 Bibliateca pentru toţi Anton Pann " Povestea vorbii") .

** Ochit.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre cusururi şi urîciuni

" Ce e frumos poartă şi ponos.

Fiecare trage spuza pe turta lui.

Lesne a judeca pe altul.

Că

Nu te pricepi să împarţi un pai la doi boi.

Şi că

Cu ce dascăl lăcuieşte

Aşa carte-alcătuieşte.

Aşa e lumea asta :

Rîde om de om şi dracu de toţi."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre timp şi vîrstă iarăşi.

" Şi

Calul bătrîn, un maestru

Nu-l poate învăţa boiastru.

Şi

Armăsarul cînd îmbătrîneşte

La rîşniţ-ajunge de rîşneşte.

Că

Şi măgarule bătrîn, dar îl încalecă şi copiii.

Însă

Lupul cînd îmbătrîneşte, toate javrele îl latră.

Că

Valea e tot aia, dar nu e potecaau aia.

Şi

Dacă la patruzeci n-am putut, la optzeci ce o să poci ?!

D-aci-nainte sapa şi lopata.

Şi

Viaţa cîrpită cu aşa.

Că

Vorbeşte cu duşii după lume."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre timp şi vîrstă

" Umblînd să mă prinz în danţ,

Dînd un ban, inrai în lanţ (horă),

Şi de voie dau cinci, şaşe,

Ca să scap şi să mă lase.

Babele însă zic :

Am ajuns să ne ia copii în picioare.

Zicînd :

N-are dinţi să roază pîinea ş-îi cere inima mere acre.

Şi

Nu să lasă nici o babă,

Căci e bătrînă şi slabă,

Ci pentru că-i zic "mamă"

Şi n-o mai bag în seamă.

Şi că

Pruncul şi bătrînu-n toate

Fără doică nu să poate."

Joia neagră în faţa Gării de Nord din Bucureşti

Alaltăieri, joi fiind, a fost o joie neagră pentru cîţiva conducă...pardon ! şoferi particulari din Bucureşti. Şi să vă povestesc. M-am nimerit pe la ora 11,30 prin faţa Gării de Nord din Bucureşti şi aşteptam paşnic autobuzul 205 să mă ducă unde aveam eu treabă. Privind încolo şi-ncoace prin împrejur văd cum pe colţul dinspre Bd. Griviţei, al peronului de la intrare în gară nişte băieţi îmbrăcaţi în ţoale portocalii săltau nişte autoturisme parcate ilegal. Rapizi, eficienţi şi silenţioşi în 20 de minute au săltat 3 maşini mici parcate nereglementar şi au încărcat maşinile păcătoase pe nişte autoplatforme auto timp în care nici un păgubaş nu apăruse. Ba la finalul acţiunii încă o platformă goală a hingherii de maşini - cum îi numesc popular şoferii, s-a învîrtit pe la locul faptei, dar neavînd client a tulit-o spre alte meleaguri. Sincer să fiu eu m-am bucurat de fapta hingherilor. Că nu sînt locuri de parcare în Bucureşti şi în general în România este o certidune dureroasă pentru buzunarul şoferilor. Însă nu sînt de acord cu şmecherii care văd bine că este staţie de autobuz (chiar este scris cu vopsea galbenă pe asfalt magicul cuvînt "BUS") şi totuşi îşi parchează maşinile chiar în acel loc asfel ca lumea proastă care nu are maşini mici sau bani de taxi trebuie să se strecoare cu bagaje printre ele ca să accede în autobuzele RATB-ului. Deci bravo hingherilor !

Mai jos am ataşat nişte poze făcute în timpul acţiunii. Nu am prins decît săltarea ultimilelor două maşini.

Pe mine m-a amuzat scena. Nu la fel şi pe şoferii păţiţi. Dar ce să-i faci ...Aşa este viaţa şi nu toată lumea are simţul umorului. La hingheri mă refer...