Pastila de vorba

Anton Pann : despre făgăduieli şi daruri

" Muierea

"Fierbe sîngele în tine ca într-o coaje de rac."

"Bun de gură, rău de lucru."

"Cu sufletul viteaz şi cu trup leneş."

"Viermii te mănîncă de viu."

Nu-şi vezi casa ?

"Cînd mălai are, saren-are; cînd sare are mălai n-are."

"Îţi chiorăiesc maţele de foame."

"N-ai para chioară şi lenea te doboară."

"Am ajuns de poveste în ţară."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre împrumutare şi plată

" Că

Împrumuţi pentru dobîndă şi pierzi capetele*.

Adică

Pentru un cui pierzi o potcoavă.

E mai bine cînd

Iei c-o mînă şi dai cu alta.

Iar

Cine n-are cal să urce pe jos la deal.

Şi

Dacă n-ai treabă, fă-te martor, iar dacă ai bani, fă-te chezaş.

Dar însă,

Datoria nu moare niciodată

Că

Te împrumuţi nuiele, gardul să prăpădeşte, datoria nu putrezeşte."

* Capitalul.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre cumplitate şi zgîrcenie

" Vulpea în pădure, şi el îi vinde pielea în tîrg.

Îl facce să umble după potcoave de cai morţi.

Ş-a găsit icoană să se închine.

Scumpul cumpără stafide şi cere să-i adaoge piper.

Pune brînză în strachină şi întinge p-alăturea.

Umblă să scoaţă două piei după oaie.

Dar totdeauna

Scumpul mai mult păgubeşte şi leneşul mai mult aleargă."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre iconomie.

" Nu risipi meiul, c-anevoie se adună.

Că

Soarele şi iar nu poate să le încălzească toate.

Ci

Cînd însetează curtea ta, apa-n drum nu lepăda.

Şi

Apa limpede pînă nu vei vedea

Cea tulbure n-o lepăda.

Şi

Pînă nu vei vedea pe cel bun, nu lepăda pe cel prost.

Că

Cine o ia prea lată rămîne cu ea necrăpată.

Îl găsesc frigurile pungii.

Şi apoi

Nu e mai grea boală decît punga goală.

Că

Omul făr' de bani e ca pasărea fără aripi : cînd dă să

zboare, cade jos şi moare."

Mutu s-ar putea s-o AMUTeasca cu fotbalul

"Breleatul" este protagonistul unui nou, sau reînoirea celui mai vechi, scandal legat de droguri. Acum, a greşi este omeneşte. A persista însă în greşeală este prostie. La Adrian Mutu este tîmpenie. Că a ştiut că nu a ştiut , voit sau nevoit partea proastă este că Mutu are creat un precedent. Pînă şi creierul alert al lui C. T. Popescu emite un comentariu în ziarul "Gîndul" în care-şi pune cenuşă pe chelie referitor la apărarea lui Mutu în scandalul cu Chelsea.

Deci cum fapta este caldă pe frigul astă urmează să vedem. Dar marele merit al lui Mutu este că ne lasă de multe ori muţi în faţa lui. Este şi asta o calitate, nu ? Sau nu ?

Incalzirea globala nu-i prea incălzeste pe români

Frigul care ne paşte zilele acestea ne mai dovedeşte încă o dată că "Noi sîntem români" şi ca la noi ca la niminea. Cînd toată lumea a dat în isterie că ne terminăm ca civilizaţie deoarece clima globală tinde să se încălzească şi nu o să mai avem limbă să o scoatem afară de căldură noi românii am păţit friguri cum nu s-au mai pomenit de mult. Şi văd că lumea a uitat dar eu nu am uitat : Ce s-a mai întîmplat cu stratul de ozon ? S-a găurit de tot şi a dispărut, l-au vulcanizat americanii ? Îl întreb plenar pe preşedinte : Ce aţi făcut cu gaura din stratul de ozon domnule Băsescu ? Miniştrii dumneavoastră ce ştiu despre această gaură ? De pildă doamna Udrea ? Sau este o mare păcăleală pusă la cale de dumneavoastră care este menită să acopere alte găuri...de încălzire vorbesc.

Pe Hotnews am întînlit un articol care mi s-a părut interesant. Îl recomand cu căldură.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre frică şi vitejie

" Şi

Stă pititca iepurele şi ciuleşte urechile.

I să face în cap părul măciucă.

Şi

Tremură deparcă îl găseşte năbădăile.

Şi

Parcă i-a dat cineva mătrăgună.

Şi

I se face faţa ca turta de ceară.

Că

Omul fricos totdauna umblă cu gheaţă în sîn.

El

Se speri de toate buruienile.

Şi

Părul în cap i se zbîrleşte

De frică, cînd povesteşte.

Şi

N-are-mprejur biet nimica

De unde să-şi lege frica.

Zicînd :

De frică inima-n mine

Se lasă în jos pe vine."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre ceartă şi neînvoire.

" Ca cîinele,

Se pomeneşte din cale

Dă coada tocma în vale.

Ş-apoi,

S-a spart pricina-n sobor

Tot în capul lor.

Fiindcă a fost

Cu învăţatul altuia şi cu părul său.

Că

Altui ce-i pasă de păsul tău.

El zice :

N-o se cînte cocoşul meu pe gardul lui.

Deşi,

După nor şi ploaie, răsare şi soare.

De aceea

Ţine minte în tot vacul

Şi nu-ţi băga-n cîrd cu dracul.

Ci

Lasă-l să-şi împarţă părul

Cu furca (bătut ca mărul)."

LA MULTI ANI DE ZIUA UNIRII !

Astăzi se împlinesc 151 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Manifestări, băi de mulţime făcute de preşedinte şi cel cu flacăra purpurie, Hora Unirii cîntată şi jucată etc. Interviuri, amintiri, Patriarhia cu slujbe...ca de obicei.

Ca tot este iarna

Că iarna nu-i ca vara o ştie orice preşedinte al României. De aceea am găsit ceva pe net. Vedeţi aici.

Acum am înţeles eu cum vine vorba cu bancul care spune că "Înainte desfăceai şnurul (corsetul) ca să vezi curul, acum desfaci curul să vezi şnurul." Acum fie vorba între noi că şi tanti sportiva cam avea băsănăul cam mare. Ce să mai zică bietul echipament sportiv...În fine !

Pastila de vorba

Anton Pann : despre pizmă, vrăjmăşie ură.

" Că

Ochii zavistnicului văd şi cele ce nu sînt.

Zavistnicul

Are văz de lup şi auz de vulpe.

El

Este ca un cîine de uşi multe.

Că

Pe cîţi nu-i poate muşca, îi latră.

Dar

Însă pe unde îl ştiue

Nu-i dă meşii* să vie.

Că

De multe ori, unde nu să ajunge pielea de leu,

Împlineşti cu pielea vulpei."

* Nu îndrăzneşte.