Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Precum îi este firea

Aşa şi nărăvirea.

Că

Şi curvele poartă rochii,

Dar le cunoşti după ochi.

Ş-apoi

Cea din toate mai vestită

Cere să-i zică cinstită.

Ştie că

Cinstea este mai scumpă decît toate.

Dar

Căţeaua pînă nu pleacă prin mahala

Cîinii nu se iau după ea."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Cine e mursicat* de şarpe se păzeşte şi de şopîrlă.

Însă

Cine cade în gîrlă el de ploaie nu se mai fereşte.

Omului

Nimenea nu-i poate să-i dea minte şi noroc.

Deşi a zis oarecine :

Fă-mă, mamă, cu noroc şi mă aruncă-n foc.

Dar

Nu e vorba aia (sau) aie e vorba.

E ştiut că

La o fată mare şi un măgar zbiară la uşe.

Însă

Bărbatul temător** îşi învaţă nevasta curvă

Şi stăpînul scump***, sluga hoaţă."

* Muşcat.

** Gelos.

*** Zgîrcit.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Că
Unde e dragoste multă e şi urîciune multă.
Cotoiul dacă îmbătrîneşte, şoareci mititei iubeşte.
Şi
Bătrînul iubeşte pentru tînăr, iar tînărul pentru bani.
Şi aşa
Te pupă în bot şi-ţi ia din pungă tot.
Însă
Ne-am îndepărtat cu povestea.
Ci
Să o lăsăm încurcată.
Şi
Să venim iar la prochimen*.
Aşa e omul,
El altuia dă povaţă
Şi pe sine nu se-nvaţă."


* Obiectul convorbirii.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre casătorie iarăşi

" Ce-mi e drag fuge demine

Şi urîtul calea-mi ţine.

Ş-apoi

Cine cade desine

Să plîngă i-e ruşine.

Că

Nebunul pe mai-marele său nu-l cunoaşte.

Ţara piere detătari şi ea bea cu lăutari.

Şi

Totdauna gîra-mîra şi trai cu vătrai.

Nu crede, bărbate, ce vezi cu ochii, ci crede ce-ţi spun eu.

Muierea

Îţi judecă pe dracul şi ţi-l scoate şi dator.

Şi

Atunci îţi iei ale trei fuiere* şi lumea în cap.

Şi

Te duci opt cu a brînzii.

Sau

Te duci unde au dus mutul iapa şi ţiganul cîrlanul.

Că

Muierea a-mbătrînit şi pe dracul."

* Fuioare. Expresia, caurmătoarele, înseamnă : a fugi, o iei la sănătoasa.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Ca una din trei număr să-şi aleagă cinevaşi :

Or însurat, or călugăr, or să se facă oştaş.

Iubite tătă !

Toate fonfoloagele*

Îşi aşteptă noroacele.

Măgarul se vinde tot în oborul armăsarilor.

Ş-acolo

Şi pentru calul şchiop se găseşte surugiu**.

Cioara în loc de privighetoare nu se poate vinde.

Că

Unuia îi place popa, altuia preoteasa şi altuia fata popii.

Şi

Gustul dispotă*** n-are."

* Nătîngele.

** Vizitiu (călare pe unul din caii trăsurii.

Dispută, discuţie în contradictoriu.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie

" Dar însă

Rău este cu rău, dar mai rău fără rău.

Că

Ceea ce săvîărşeşte muierea, nimenea nu poate săvîrşi.

Şi prin urmare,

Cine încalecă măgarul,

Să-i sufere şi năravul.

Că

Unde sînt oi, acolo-s şi foi.

Ci

Cu Dumnezeu înainte.

Şi

Cum ţi-o fi partea.

Că

Ce e scris omului trebuie să o pătimească.

Fă şi tu ce face toată lumea.

Şi

Or te însoară, or te fă ostaş, or fă-te călugăr."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre amor şi dragoste iarăşi

" Şi acum

Buna noastră gazdă

Se dete pe brazdă.

Ca căluşeaua,

Se dă încoaci-încolo, se loveşte de tînjalăî*, ş-apoi vine singură la ham.

Şi

Trage ca calul la grăunţe.

Că

Toate îşi au leacul.

Şi

Arţagul îţi găseşte pîrţagul**."

* Proţap cu jug la capăt, folosit pentru înjugarea unei a două perechi de vite sau la transportul unor greutăţi.

** Cuvînt format în glumă, paralel şio sinonim cu arţag.

Pastila de vorba

Anton Pann : Despre negoţ şi tovaroşie

" Astfel e omul,

După ce răstoarnă carul, atuncea vede drumul bun.

Că

Dobîndă multă rupe ciochimiile*.

Dar însă

Cinci degete sînt la o mînă şi unul cu altul nu se potrivesc.

Roatele se gonesc una pe lata şi niciodată nu se ajung niciodată.

Unde e marfă, şi pagubă.

Ş-apoi

Buţile goale mai mult zgomot fac.

Şi

Vinovatul mai mare gură face.

Adică

A mîncat aguridă părinţii

Şi ş-a strepezit copii dinţii."

* Capete dindărăt ale şeii, de care se atîrnă desaga.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre stăpîn şi slugă iarăşi

" Prin urmare :

De la copaciul căzut

Toţi alerg lemne să strîngă,

Ramuri, craci, din el să frîngă.

Precum zice : pomul

După ce-l bate grindina,

Îl mai bat şi cu prăjina.

Tu însă

Nu-ţi smuţa cîinele

Cui ai mîncat pîinele.

Pe omul

Cînd îl vezi la vro o nevoie

Nu-i mai da brînci în noroaie.

Că

Nu ştii cum se-ntoarece roata,

Azi la mine, mîine la tine."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre stăpîn şi supus la negoţ

" Prin urmare dar :

Cine ţine pîine în sînul altuia de multe ori rabdă de foame.

Şi

Cine bea apă din pumni streini nu se satură niciodată.

Ci

Pune-ţi nădejdea în Domnul,

Decît s-atîrni la tot omul.

Şi

Caută-ţi de sărăcie.

Că în alt chip

Viaţa îţi petreci cu nădejdile seci."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre stăpîn şi supus

" Prin urmare :

Au făcut ochii cît boul, dar tîrziu.

N-a ştiut ca să mulţumească lui Dumnezeu.

Totdeuna omul trebuie să zică :

Mulţumim lui Dumnezeu şi la bine şi la rău.

Orce ne dă Dumnezeu, toater sînt bune.

Că,

Taina lui Dumnezeu nimeni nu o ştie.

Noi

Nu ştim să cerem de la Dumnezeu.

Căci

Bolnavul multe zice, dar doftorul ce ştie face."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre săracul mîndru

" S-a luat cu mîinile de păr.

S-a săturat soacra de poamă acră.

Şi acum

Dă-ţi, băiete, pinteni ş-îţi bate iapa cu călcîiu.

Şi zi :

Nici n-avut popa porci, nici nu trebuie să aibă.

Că

Şi coada securii face rău pădurii.

Limba taie ca foarfecile.

Iar

Buzele cele mute vorbesc pe tăcute.

Unul cască ş-altul înghite.

De omul rău sa fugi mîncînd pămîntul.

Că

Părcă îi şoptea dracu la ureche."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre lucruri

" Toate sînt la vremea lor ;

Iar nu

Lasă-ţi lucrul ş-îţi ia mucul.

Pentru că

Vorba lungă e sărăcia omului.

Şi

Cine vorbeşte, lucrul nu-i sporeşte,

Iar cine tace mai multă trebă face.

Nu fiii

Bun de gură şi rău de lucru.

Că

Numai cu vorba nu se face ciorba.

Şi

Dă din mîini dacă vrei să ieşi la liman.

Mereu

Lucrează pe mult şi pe puţin.

Că

Mai bine ceva decît nimic."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre sărăcie

" Acul este mic, dar scumpe haine coase.

Surdul n-aude, dar le potriveşte.

Tot omul

Are ochi, mîini şi picioare,

Poate munci cu sudoare.

Dar

Vara cine cîştigă,

Iarna nu se încîrligă.

Săracul de ce e sărac ? Că

Nu crede ce e în carte.

Ci crede în lucruri deşarte.

N-are nici ce se îmbrace

Şi şade, sărbători face."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre beţie

" Îl atîrnă într-o parte.

Sau

A pus mai mult de o parte.

Nu-i destul că-i cu mintea neroadă,

A luat şi purceaua de coadă*.

Dar însă

De la nebun şi de la beat

Adevărul este lesne de aflat.

Căci

Ce e în inima trazului

Este în gura beatului."

* S-a îmbătat.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre prostie iarăşi

" Ce-mi e prostul, ce-mi e nebunul !

Ce-mi e Rada Badea, ce-mi e Badea Rada !

Ia pe unul de picioare şi loveşte pe cellalt în cap.

Cine să apucă să înveţe pe nerodul nu se osibeşte de nebun.

Prostul înbaţă berberie pe capul tău.

Îi dai un ban să te radă şi doi să te lase.

Cu nebunul să nu-ţi pui nici în clin, nici în mînică.

El nu ştie ce e laie, ni ce e bălaie.

Nebunul nu asudă nici la vale, nici la deal.

Tu îi faci cu ochiul, el îţi face cu capul."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre pedanţi* sau copilăroşi

" Ar vrea să facă şi el,

Dar nu ştie în ce fel.

Şi el rosti de să plăti

Povestea ăluia :

Zile înşirate, fire încurcate,

Pînză rău ţesută şi vremea pierdută.

S-o lovi, nu s-o lovi,

Na-ţ-o frîntă că ţi-am dres-o.

Unde chiorăşte** şi unde loveşte.

Cel copilăros totdeuna

Gîndeşte în mintea-i adîncă

Numai el pîine mănîncă,

Şi alţii mînîncă paie

Ca vitele din copaie.

Dar însă

Vorba-n colţuri şi rotundă

Fără cercuri se înfundă."

* Sensul greşţit pe care-l dă Pann cuvîntului pedant provine din apropierea cu grecescul "copil" (nu se pot reproduce caracterele greceşti - conform volumului 1 Bibliateca pentru toţi Anton Pann " Povestea vorbii") .

** Ochit.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre timp şi vîrstă iarăşi.

" Şi

Calul bătrîn, un maestru

Nu-l poate învăţa boiastru.

Şi

Armăsarul cînd îmbătrîneşte

La rîşniţ-ajunge de rîşneşte.

Că

Şi măgarule bătrîn, dar îl încalecă şi copiii.

Însă

Lupul cînd îmbătrîneşte, toate javrele îl latră.

Că

Valea e tot aia, dar nu e potecaau aia.

Şi

Dacă la patruzeci n-am putut, la optzeci ce o să poci ?!

D-aci-nainte sapa şi lopata.

Şi

Viaţa cîrpită cu aşa.

Că

Vorbeşte cu duşii după lume."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre timp şi vîrstă

" Umblînd să mă prinz în danţ,

Dînd un ban, inrai în lanţ (horă),

Şi de voie dau cinci, şaşe,

Ca să scap şi să mă lase.

Babele însă zic :

Am ajuns să ne ia copii în picioare.

Zicînd :

N-are dinţi să roază pîinea ş-îi cere inima mere acre.

Şi

Nu să lasă nici o babă,

Căci e bătrînă şi slabă,

Ci pentru că-i zic "mamă"

Şi n-o mai bag în seamă.

Şi că

Pruncul şi bătrînu-n toate

Fără doică nu să poate."

Pastila de vorba

Anron Pann : despre sănătate şi boale

" În deşert sînt toate

Dacă este moarte !

Că

Astăzi cîţi mîncăm şi bem

Şi mîine nu mai sîntem !

Şi

Vremea toate le mistuieşte !

Că

Mulţi copaci pe dinafară să văd frumoşi

Şi pe dinlăuntru sînt putrezi, scorburoşi.

Şi apoi,

E mult de la mînă pîn' la gură, de pe astăzi pînă mîine !

Rar găseşti

Om tare de sfînt."