Pastila de vorba

Anton Pann : despre sluga și stăpîn iarăși

,,           De aceea,
  Cu mai marele tău nu-ți calul alerga
  Nici vrodată cu el ceva în plug nu băga.
             Pentru că
  Vai de cîinele care latră pe stăpînul său.
             Și
  Vai de vițelul care-mpunge vaca (pe muma sa).
             Și
  Vai de boul care-l înjungă și umblă să-l împungă.
  Vai de casa unde cotcorogest găinile și cocoșul tace !
            Și iarăși
  Vai cînd ajunge coada cap !
            Ci, cum a zis o femeie :
  Fie un băț descojit, tot să numește bărbat.
            Că
  Tu mare, eu mare, cine să tragă cizmele ?”
     

Pastila de vorba

Anton Pann : despre stăpîn și supus

,, Rugăciunea rău făcută
   Niciodată nu ajută,
   Ci cuvintemai puține și zise cum să cuvine.
           Cum a zis țiganul :
    Doamne ști ce gîndesc
    Nu mă mai țigănesc.
           Nu e zisă bine,căci
    Omul gîndește rele și bune.
    Gîndul omului e iad
    Și un adînc fără vad.
            Și așa 
    N-are nici coadă nici căpătîi.
            Ci la orice rău,
    Omul să zică în gîndul său :
     Doamne ferește de mai rău !”

        

O bucatica de Patriciu

Se vorbește despre legalitatea vînzărilor ambulante în București. Patriciu se pare că este mai presus de lege și aveți mai jos un instantaneu cu un magazin Mic.ro. Magazinul este localizat în stația RATB din Drumul Taberei, lîngă intersecția Drumul Taberei cu Strada Brașov și cu Bd. 1 Mai.

Ia neamule ! Mare, Mare Magazin D.G.F.P. Bucuresti !

   După ce am fost informat și apoi abuzat de reclama agresivă cu deschiderea magazinului Direcție Generale a Finanțelor Publice București în Sectorul 4 (aveți informații  aici, mai găsiți și aici,  desigur și aici, ca să nu mai vorbim de aici  - vă ajung ?) și m-am dus și eu, astăzi, că să văd ce se comite pe acolo cu acest magazinul.
 Acolo, să tot fi fost ora 12, o mare de oameni. Nu am mai văzut o așa coadă, cred, după vremea lui Împușcatu'. Două poze le vedeți mai jos de la locul feței :

                                                                                                                               

În prima fotografie, m-am așezat la capătul cozii și cît am facut eu poza, preț de cîteva secunde, s-a mai așezat o băbuță în spatele meu. „Nenică nu-i de mine aici !” mi-am zis și am tulit-o englezește. De ce să-mi pierd eu 2-3 ore din viață pentru nu știu ce...

  Seara de pe Internet am găsit cîte ceva și de pe televizor :

 Acum stau eu și gîndesc : cîte mărfuri trebuiesc să confiste ANAF-ul ca să ajungă la toată lumea ? După ce ne-a fost confiscată o revoluție acum ce să mai  ne confiște ?  O aia bărbat și să ne-o dea la toți... în mînă ? Om vedea...

Pastila de vorba

Anton Pann : despre timp și vîrstă iarăși

,,   Totdeuna
  Șade, dormitează
  Și deștept se visează.
     Cînd îl întrebi, îți răspunde :
  Curînd și degrabă, a treia zi după fierbințeală.
      Căci e
  Cu un picior în groapă și altul afară.
      Și
  N-a apucat să-i iasă sufletul ș-îi dă cu ,,Dumnezeu să-l ierte”.
     Își cheamă singur moartea :
  Treci, zi, treci noapte, apropie-te, moarte.
     Dar
  Omul cît să-mbătrîneacă tot cere să mai trăiască.”

De Moș Nicolae

Astăzi, de Moș Nicolae, urez tuturor celor ce poartă numele de Nicolae sau derivate din acest nume le urez un tradițional :
 LA MULȚI ANI, FERICIRE, SĂNĂTATE ȘI MULT NOROC !


Despre cine a fost Sfîntul Ierah Nicolae găsiți aici și aici. Dar și aici  puteți vedea ceva ce vă poate pune pe gînduri în sensul că avem și noi, aici, în România, ce n-avem noi în țara noastră..., un Moș Niculae...
 Despre tradiții de Moș Nicolae găsiți aici și aici.

Pstila de vorba

Anton Pann : despre cumplitate și zgîrcenie

„  Scumpul cu galantomul sînt doi vrăjmași neînpăcați,
      Și
   Bumbăcarul nu să uită cu ochi buni la cîinele alb.
   Zgîrcitul nici el nu mănîncă, nici pe altul nu va să vază mîncînd.
      Însă
   Cine se culcă nemîncat se scoală fără vreme.
   Stăpînul vinde și telalul nu se îndură să-l dea.
   Cîinele osul nu-l roade și nici pe altul nu lasă să-l roază.”

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

 Tuturor celor care-și serbează astăzi Ziua Numelui le urez :

 MULTĂ  SĂNĂTATE, FERICIRE  ȘI  ÎNDEPLINIREA TUTUROR  DORINȚELOR !


 Despre Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil mai puteți găsi aici.

Pastila de vorba

 Anton Pann : despre iconomie

 „      De aceea
   Nici să te bolnăvești, nici să aibi trebuință de doftor.
        Că
   Cine trăiește nădăjduindu-se moare jinduindu-se.
   Ruda omului este punga cu banii și sacul cu mălaiul.
   Sătul la flămînd nu crede.
   Pînă vene cheful bogatului, iese sufletul săracului.
   În nădejdea tatii, moare mama.
   Nu nimic ca sănătatea și banii.
       Că
   Sănătetea face banii și banii sănătatea.
   Cînd ai bani ai și dușmani.”

Pastila de vorba

Anton Pann : despre ceartă şi neînvoire


 " Dumnezeu să te ferească 
   De bătaia cea orbească.
   Şi picioroanga schiopească.
          Povestea ţiganului :
   Care cum venea,
   Tot Udrea se chema.
         Zicînd :
   Lasă-l să-l moştenesc eu.
        Altul :
  Lasă-l pe seama mea, că eu sînt naşul lui.
        Şi altul iar :
  Lasă şi eu să-l ating,
  Spatele să-i mai încing."
      

Pastila de vorba

Anton Pann : despre ceartă şi neînvoire

 " Lasă-l să-şi împartă părul
   Cu furca (bătut ca mărul).
        Şi
   Pe cine-l mănîncă-n spinare
   Lasă-l să-i dea scărpinare.
        Şi
   Lasă-l să-i ia părul foc.
        Că nesupusului
   Mai bine o dată "na !"
   Decît tot "stăi, că ţ-oi da !"
         Şi decît
   Ţ-o fac ţie, ţine minte.
         Şi
   Ţ-o coc eu ţie, ţine minte."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre iuţeală şi mînie iarăşi

" Cu răbdare şi tacere
  Se face agurida miere.
        Că
  Două pietre tari nu pot măcina bine.
        Iar
  Cine se iuţeşte la mînie pentru orce fie, e dobitocie.
       De aceea
   Nu fii iute ca piperul în toată vremea.
       Şi
   Nu umbla cu ţifna în nas.
       Nu fii ca 
    Văcarul care s-a mîniat pe nevastă şi nasul ş-a tăiat."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre iuţeală şi mînie iarăşi

 " Cine se grăbeşte curînd osteneşte.
        Iar
   Încet, încet, departe ajungi.
         Că
   Lucrul bun anevoie se dobîndeşte.
         Şi
   Cu încetul se face oţetul.
         Şi
    Copaciul mare dintr-o aşchie nu se taie.
          De aceea,
    Nu te grăbi ca fata mare la argea* şi ca văduva la măritat."



* Loc amenajat pentru ţesutl pînzei

Pastila de vorba

Anton Pann : despre conversatii sau petreceri si glume

"  Glume nevinovate
   Sînt ca sarea în bucate.
        Că
    Cu rîsul şi cu glumele 
    Se culeg toamna prunele.
    Şi rachiul îl bea zapciul.
        Iar nu :
    Inima-mi crapă de foc
    Şi lui îi arde de joc.
        Şi
    Inima plînge şi el rîde.
        Ci cum am zis :
    Toate au vremea lor.
    Şi cînd glumeşti."
      

Pastila de vorba

Anton Pann : despre lucruri şi cercetări

" Geaba vii, geaba te duci,
  Geaba spargi nişte papuci.
  A plecat prin mahalale,
  Să umble ca haimanale (vagabonţi).
     Adăogînd că
  Că dacă şade el degeabă,
  Gîndeşte că toţi n-au treabă.
     Şi
  I se uraşte şezînd,
  Nici o treabă neavînd."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre neunire şi neînţelegere

" M-a îmbătrînit, mi-a scos peri albi.
      Şi ea
  Şade tot abanos, ţeapăn şi vîrtos.
      Că
  Dracul cît trăieşte nu îmbătrîneşte.
      Şi
  Drac mort n-a văzut nimenea vreodată.
       Se vede că
  Are nouă suflete ca pisica.
       Iar mie
  Ziua şi noaptea îmi roagă moartea.
       Iaca
  Nişte zile amărîte,
  Necăjite şi tîrîte."

Pastila de vorba

 Anton Pann : despre căsătorie iarăşi.

 " Nu trebuie să rîdem de zidirea lui Dumnezeu.
      Că
   Cine a făcut bunul
   A făcut şi nebunul.
       Şi
   Cine a făcut pe bogatul
   A făcut şi pe argatul.
      De aceea să nu zicem :
   Urît tată l-a făcut (sau a avut).
       Şi
   După ce e prost, îl cheamă şi Vladu."

Adormirea Maicii Domnului - Sfînta Maria Mare

   Astăzi este Sfînta Marie Mare ultimul praznic împaratesc din anul bisericesc . Linkuri despre ea aici şi aici . Astăzi îşi serbează onomastică peste două milioane de români  . Obiceiuri de această zi le găsiţi aici.
   Cu ocazie acestei sărbători urez tuturor celor care-şi serbează ziua onomastică un călduros :

LA  MULTI   ANI,  FERICIRE, SĂNĂTATE  ŞI  ÎNDEPLINIREA TUTUROR  DORINŢELOR  !

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

 " Trăiesc împreună 
   Ca pîinea a bună.
       Toţi zic că
   Două muieri într-un loc
   Nu trăiesc, se ceartă foc.
       Dar e vorbă : 
   Pînă nu ne potrivim
   Amîndoi nu ne-încuscrim 
        Căci
   Prostul cu proist cînd trăieşte,
   Lesne se îngăduieşte.
        Şi atunci,
   Parcă i-a făcut un tată şi o mamă.
        Şi
   Parcă a tunat şi i-au adunat."

Pastila de vorba

Anton Pann: despre căsătorie iarăşi


" Decît să-şi păzească nevasta, mai bine crîngul cu iepurii.


          Că ea e
Ca pisica, sapă şi înveleşte.
          Însă
Dumnezeu nu sparge două case.
          Că
Îşi  nemereşte sacul petecul.
         Şi
Vine rîncedul lîngă muced.
         Şi
Îşi găseşte tingirea capacul.
         Cine-i vede zice :
Şi ea, şi el amîndoi
Vai de ei ! două nevoi"

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Umblă întărîtînd cîinii prin mahala.
          Întrebînd :
   Vecinică surioară, bărbatul meu e la moară,
   Nu ştiu oare o să vie, or să-mi iau altă soţie*.
          Şi
   Vecină dă-mi bărbatul tău, ce-mi ţi pisălogul meu ?
   Una gîndeşte şi alta vorbeşte.
         Dar ele sînt :
   Trage-mă tu mereu
   Şi lasă că plîng eu.
         Şi
   Din gură : fugi la nevoi,
   Din inimă : vin', că voi."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Precum îi este firea

Aşa şi nărăvirea.

Că

Şi curvele poartă rochii,

Dar le cunoşti după ochi.

Ş-apoi

Cea din toate mai vestită

Cere să-i zică cinstită.

Ştie că

Cinstea este mai scumpă decît toate.

Dar

Căţeaua pînă nu pleacă prin mahala

Cîinii nu se iau după ea."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Cine e mursicat* de şarpe se păzeşte şi de şopîrlă.

Însă

Cine cade în gîrlă el de ploaie nu se mai fereşte.

Omului

Nimenea nu-i poate să-i dea minte şi noroc.

Deşi a zis oarecine :

Fă-mă, mamă, cu noroc şi mă aruncă-n foc.

Dar

Nu e vorba aia (sau) aie e vorba.

E ştiut că

La o fată mare şi un măgar zbiară la uşe.

Însă

Bărbatul temător** îşi învaţă nevasta curvă

Şi stăpînul scump***, sluga hoaţă."

* Muşcat.

** Gelos.

*** Zgîrcit.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Că
Unde e dragoste multă e şi urîciune multă.
Cotoiul dacă îmbătrîneşte, şoareci mititei iubeşte.
Şi
Bătrînul iubeşte pentru tînăr, iar tînărul pentru bani.
Şi aşa
Te pupă în bot şi-ţi ia din pungă tot.
Însă
Ne-am îndepărtat cu povestea.
Ci
Să o lăsăm încurcată.
Şi
Să venim iar la prochimen*.
Aşa e omul,
El altuia dă povaţă
Şi pe sine nu se-nvaţă."


* Obiectul convorbirii.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre casătorie iarăşi

" Ce-mi e drag fuge demine

Şi urîtul calea-mi ţine.

Ş-apoi

Cine cade desine

Să plîngă i-e ruşine.

Că

Nebunul pe mai-marele său nu-l cunoaşte.

Ţara piere detătari şi ea bea cu lăutari.

Şi

Totdauna gîra-mîra şi trai cu vătrai.

Nu crede, bărbate, ce vezi cu ochii, ci crede ce-ţi spun eu.

Muierea

Îţi judecă pe dracul şi ţi-l scoate şi dator.

Şi

Atunci îţi iei ale trei fuiere* şi lumea în cap.

Şi

Te duci opt cu a brînzii.

Sau

Te duci unde au dus mutul iapa şi ţiganul cîrlanul.

Că

Muierea a-mbătrînit şi pe dracul."

* Fuioare. Expresia, caurmătoarele, înseamnă : a fugi, o iei la sănătoasa.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Ca una din trei număr să-şi aleagă cinevaşi :

Or însurat, or călugăr, or să se facă oştaş.

Iubite tătă !

Toate fonfoloagele*

Îşi aşteptă noroacele.

Măgarul se vinde tot în oborul armăsarilor.

Ş-acolo

Şi pentru calul şchiop se găseşte surugiu**.

Cioara în loc de privighetoare nu se poate vinde.

Că

Unuia îi place popa, altuia preoteasa şi altuia fata popii.

Şi

Gustul dispotă*** n-are."

* Nătîngele.

** Vizitiu (călare pe unul din caii trăsurii.

Dispută, discuţie în contradictoriu.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre căsătorie

" Dar însă

Rău este cu rău, dar mai rău fără rău.

Că

Ceea ce săvîărşeşte muierea, nimenea nu poate săvîrşi.

Şi prin urmare,

Cine încalecă măgarul,

Să-i sufere şi năravul.

Că

Unde sînt oi, acolo-s şi foi.

Ci

Cu Dumnezeu înainte.

Şi

Cum ţi-o fi partea.

Că

Ce e scris omului trebuie să o pătimească.

Fă şi tu ce face toată lumea.

Şi

Or te însoară, or te fă ostaş, or fă-te călugăr."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre amor şi dragoste iarăşi

" Şi acum

Buna noastră gazdă

Se dete pe brazdă.

Ca căluşeaua,

Se dă încoaci-încolo, se loveşte de tînjalăî*, ş-apoi vine singură la ham.

Şi

Trage ca calul la grăunţe.

Că

Toate îşi au leacul.

Şi

Arţagul îţi găseşte pîrţagul**."

* Proţap cu jug la capăt, folosit pentru înjugarea unei a două perechi de vite sau la transportul unor greutăţi.

** Cuvînt format în glumă, paralel şio sinonim cu arţag.

Pastila de vorba

Anton Pann : Despre negoţ şi tovaroşie

" Astfel e omul,

După ce răstoarnă carul, atuncea vede drumul bun.

Că

Dobîndă multă rupe ciochimiile*.

Dar însă

Cinci degete sînt la o mînă şi unul cu altul nu se potrivesc.

Roatele se gonesc una pe lata şi niciodată nu se ajung niciodată.

Unde e marfă, şi pagubă.

Ş-apoi

Buţile goale mai mult zgomot fac.

Şi

Vinovatul mai mare gură face.

Adică

A mîncat aguridă părinţii

Şi ş-a strepezit copii dinţii."

* Capete dindărăt ale şeii, de care se atîrnă desaga.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre stăpîn şi slugă iarăşi

" Prin urmare :

De la copaciul căzut

Toţi alerg lemne să strîngă,

Ramuri, craci, din el să frîngă.

Precum zice : pomul

După ce-l bate grindina,

Îl mai bat şi cu prăjina.

Tu însă

Nu-ţi smuţa cîinele

Cui ai mîncat pîinele.

Pe omul

Cînd îl vezi la vro o nevoie

Nu-i mai da brînci în noroaie.

Că

Nu ştii cum se-ntoarece roata,

Azi la mine, mîine la tine."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre stăpîn şi supus la negoţ

" Prin urmare dar :

Cine ţine pîine în sînul altuia de multe ori rabdă de foame.

Şi

Cine bea apă din pumni streini nu se satură niciodată.

Ci

Pune-ţi nădejdea în Domnul,

Decît s-atîrni la tot omul.

Şi

Caută-ţi de sărăcie.

Că în alt chip

Viaţa îţi petreci cu nădejdile seci."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre stăpîn şi supus

" Prin urmare :

Au făcut ochii cît boul, dar tîrziu.

N-a ştiut ca să mulţumească lui Dumnezeu.

Totdeuna omul trebuie să zică :

Mulţumim lui Dumnezeu şi la bine şi la rău.

Orce ne dă Dumnezeu, toater sînt bune.

Că,

Taina lui Dumnezeu nimeni nu o ştie.

Noi

Nu ştim să cerem de la Dumnezeu.

Căci

Bolnavul multe zice, dar doftorul ce ştie face."

Eurovision 2010

Aseară s-a terminat Eurovisionul ediţia 2010 care s-a ţinut la Oslo, Norvegia. Paula şi Ovi s-au clasat pe locul trei. Mda ! De ce nu pe locul întîi ?... Că aşa s-a votat. Dar eterna mea întrebarea rămîne . De ce nu avem şi noi melodii sau formaţii, cîntăreţi etc. care să colinde totpurile internaţionale ? Că peste tot aud că "românul este deştept....etc" ? Că trebşoara nu mai necesită industrie, resurse, personal calificat... Asta înseamnă vînzare de inteligenţă pe care noi românii o avem din belşug, dar o ţinem ascunsă să nu ne-o fure alţii, nu-i aşa ?

Bravo pentru Paula şi Ovi ! Despre Eorovisionul recent încheiat aveţi aici ceva.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre viţiuri sau fapte rele şi hoţii

" Şi după ce-l bat, mai zic :

A scăpat scurt de coadă.

A scăpat ca din gura lupului.

A scăpat ca cîinele din lanţ.

L-a tuns bine, cum se cuvine.

De aceea,

Mai bine să mori de foame decît să iei pîinea săracului.

Şi

Mai bine puţin cu dreptate

Decît mult cu strîmbătate.

De eşti sărac,

Bate şi ţi se va deschide, cere şi ţi se va da, caută şi vei afla. (Sf. Evang.*)"

* Citat din memorie de Evanghelia lui Matei, VII, 7, sau Luca, IX, 9.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre săracul mîndru

" S-a luat cu mîinile de păr.

S-a săturat soacra de poamă acră.

Şi acum

Dă-ţi, băiete, pinteni ş-îţi bate iapa cu călcîiu.

Şi zi :

Nici n-avut popa porci, nici nu trebuie să aibă.

Că

Şi coada securii face rău pădurii.

Limba taie ca foarfecile.

Iar

Buzele cele mute vorbesc pe tăcute.

Unul cască ş-altul înghite.

De omul rău sa fugi mîncînd pămîntul.

Că

Părcă îi şoptea dracu la ureche."

...şi te-ai dus şi tu Jeane !

Aseară a încetat din viaţă marele actor Jean Constantin. Păcat ! A fost o "pată de culoare" luminoasă în arta noastră teatrală şi cinematografică.

Dumnezeu să-l odihnească !

Cîte ceva despre viaţa şi cariera actorului aveţi aici, aici, aici şi aici.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre lucruri

" Toate sînt la vremea lor ;

Iar nu

Lasă-ţi lucrul ş-îţi ia mucul.

Pentru că

Vorba lungă e sărăcia omului.

Şi

Cine vorbeşte, lucrul nu-i sporeşte,

Iar cine tace mai multă trebă face.

Nu fiii

Bun de gură şi rău de lucru.

Că

Numai cu vorba nu se face ciorba.

Şi

Dă din mîini dacă vrei să ieşi la liman.

Mereu

Lucrează pe mult şi pe puţin.

Că

Mai bine ceva decît nimic."

A doua zi de Rusalii

Deoarece astăzi este luni şi a doua zi de Rusalii mai adaug ceva din obiceiurile şi tradiţiile acestor zile, aici şi aici.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre sărăcie

" Acul este mic, dar scumpe haine coase.

Surdul n-aude, dar le potriveşte.

Tot omul

Are ochi, mîini şi picioare,

Poate munci cu sudoare.

Dar

Vara cine cîştigă,

Iarna nu se încîrligă.

Săracul de ce e sărac ? Că

Nu crede ce e în carte.

Ci crede în lucruri deşarte.

N-are nici ce se îmbrace

Şi şade, sărbători face."

De Rusalii

Despre Rusalii auzisem. Dar, spre marea mea ruşine, nu-i prea ştiam semnificaţia. Acum, că în vreme de criză sau puţin înainte de declanşarea ei, ai noştrii aleşi au zis că ziua de luni după Rusalii o să fie liberă am devenit mai interesat de această zi. Mă consider credincios ortodox, cu toate că nu mă duc la biserică, am căutat să văd amănunte despre această zi. Le-am găsit şi amănunte le puteţi găşi aici şi aici.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre beţie iarăşi

" De aceea

Vinul e dat să-l bea voinicii, iar nu toţi nevoiaşii.

Că

Toată lumea bea vinul, dar nu-şi bea mintea.

Îşi înoată gura în vin pînă dă dintr-însul.

Gîndeşte să nu mai lase în bute.

Şi

Umblă cu ochii logodiţi.

Pe unul îl vede ca doi.

Ci

Dacă nu eşti vrednic să-l duci, nu te încărca peste măsură.

Cum a zis ţiganul :

Daca nenai puterinţă, la ce chichirezi* gîlceavă ?

Iar nu

Toarnă, umple foalele,

Pînă-şi udă poalele.

Şi

Vede că nu mai încape

Şi toarnă pînă să crape.

Ardică paharul strigînd :

Dumnezeu să-l înmulţească

Ca şi pe piatră să crească."

* Provoci (ţig.)

Pastila de vorba

Anton Pann : despre beţie

" Îl atîrnă într-o parte.

Sau

A pus mai mult de o parte.

Nu-i destul că-i cu mintea neroadă,

A luat şi purceaua de coadă*.

Dar însă

De la nebun şi de la beat

Adevărul este lesne de aflat.

Căci

Ce e în inima trazului

Este în gura beatului."

* S-a îmbătat.

CRISTOS A ÎNVIAT !

Pastila de vorba

Anton Pann : despre prostie iarăşi

" Ce-mi e prostul, ce-mi e nebunul !

Ce-mi e Rada Badea, ce-mi e Badea Rada !

Ia pe unul de picioare şi loveşte pe cellalt în cap.

Cine să apucă să înveţe pe nerodul nu se osibeşte de nebun.

Prostul înbaţă berberie pe capul tău.

Îi dai un ban să te radă şi doi să te lase.

Cu nebunul să nu-ţi pui nici în clin, nici în mînică.

El nu ştie ce e laie, ni ce e bălaie.

Nebunul nu asudă nici la vale, nici la deal.

Tu îi faci cu ochiul, el îţi face cu capul."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre pedanţi* sau copilăroşi

" Ar vrea să facă şi el,

Dar nu ştie în ce fel.

Şi el rosti de să plăti

Povestea ăluia :

Zile înşirate, fire încurcate,

Pînză rău ţesută şi vremea pierdută.

S-o lovi, nu s-o lovi,

Na-ţ-o frîntă că ţi-am dres-o.

Unde chiorăşte** şi unde loveşte.

Cel copilăros totdeuna

Gîndeşte în mintea-i adîncă

Numai el pîine mănîncă,

Şi alţii mînîncă paie

Ca vitele din copaie.

Dar însă

Vorba-n colţuri şi rotundă

Fără cercuri se înfundă."

* Sensul greşţit pe care-l dă Pann cuvîntului pedant provine din apropierea cu grecescul "copil" (nu se pot reproduce caracterele greceşti - conform volumului 1 Bibliateca pentru toţi Anton Pann " Povestea vorbii") .

** Ochit.

Pastila de vorba

Anton Pann : despre cusururi şi urîciuni

" Ce e frumos poartă şi ponos.

Fiecare trage spuza pe turta lui.

Lesne a judeca pe altul.

Că

Nu te pricepi să împarţi un pai la doi boi.

Şi că

Cu ce dascăl lăcuieşte

Aşa carte-alcătuieşte.

Aşa e lumea asta :

Rîde om de om şi dracu de toţi."

Pastila de vorba

Anton Pann : despre timp şi vîrstă iarăşi.

" Şi

Calul bătrîn, un maestru

Nu-l poate învăţa boiastru.

Şi

Armăsarul cînd îmbătrîneşte

La rîşniţ-ajunge de rîşneşte.

Că

Şi măgarule bătrîn, dar îl încalecă şi copiii.

Însă

Lupul cînd îmbătrîneşte, toate javrele îl latră.

Că

Valea e tot aia, dar nu e potecaau aia.

Şi

Dacă la patruzeci n-am putut, la optzeci ce o să poci ?!

D-aci-nainte sapa şi lopata.

Şi

Viaţa cîrpită cu aşa.

Că

Vorbeşte cu duşii după lume."