Noi sîntem români....şi ce dacă ! (return)

Huidule ! Te-ai umplut de huiduieli ! (1)

2011-10-16T21:13:00.004+03:00

Amanunte mai aveti si aveti si aici.

Pastila de vorba

2011-04-11T05:08:00.000+03:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăși

„ După ce e urît, bea și tutun.
   Și
  Parcă e lovit în obraz cu leuca.
   Și
  L-a băgat mumă-sa în ladă și l-a mîncat moliile.
   Că adesea
  Mai multă înțelepciune găsești în fețele cele urîte
   decît în cele frumoase.
   De aceea
  Nu te uita-n pocitura-i,
  Ci vezi ce iese din gura-i.
   Dar
  Unde e minte multă, e și nebunie multă.”

Pastila de vorba

2011-04-04T08:06:00.000+03:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăși

„ Te joci cu ea ca cu o păpușe.
   Și
   O faci de joacă înainte-ți pe taler.
   Că
   Cu binele de nu vei putea, iar cu răul nu faci nimica.

   Iubite tată !
   Bani d-aș avea, m-aș însura.
   Cum azis unul :
   Cu pușca seacă la vînat să nu pleci.
   Că
   Osul gol nici cîinele nu-l roade.
   Și
   La copaciul fără poame nimenea nu aruncă piatră.”

Pastila de vorba

2011-03-30T07:50:00.002+03:00

Anton Pann : despre negoț iarăși

„ Lupul mănîncă și oile numărate.
  Unde este marfă, trebuie să fie și pagubă.
  Marfă gată bani așteptă.
   Și
  Apa trebuie să vie la matca ei și omul la teapa lui.
  La toate urma alege.
  Știe Dumnezeu al cui e sacul cu făina și podul cu slănina.”

Pastila de vorba

2011-03-14T07:52:00.001+02:00

Anton Pann : despre negoț și tovaroșie
„ Totdeuna
  Socoteala deasă e frăție aleasă
   Că
  Din grăunțe mărunte se fac grămezi mai multe.
   Pentru că
  În oala acoperită nimenea nu știe ce fierbe.
   Și
  Omul de treabă nu iese din casă cu mîna goală.
   Mulți zic că
  Omului ce-i place, d-aie se-ngrașe.
   Însă
  Niciodată de tot pomul
  Nu se poate îngrășa omul.”

Pastila de vorba

2010-12-20T07:54:00.000+02:00

Anton Pann : despre sluga și stăpîn iarăși

,, De aceea,
  Cu mai marele tău nu-ți calul alerga
  Nici vrodată cu el ceva în plug nu băga.
   Pentru că
  Vai de cîinele care latră pe stăpînul său.
   Și
  Vai de vițelul care-mpunge vaca (pe muma sa).
   Și
  Vai de boul care-l înjungă și umblă să-l împungă.
  Vai de casa unde cotcorogest găinile și cocoșul tace !
   Și iarăși
  Vai cînd ajunge coada cap !
   Ci, cum a zis o femeie :
  Fie un băț descojit, tot să numește bărbat.
   Că
  Tu mare, eu mare, cine să tragă cizmele ?”

Pastila de vorba

2010-12-18T09:31:00.000+02:00

Anton Pann : despre stăpîn și supus

,, Rugăciunea rău făcută
   Niciodată nu ajută,
   Ci cuvintemai puține și zise cum să cuvine.
   Cum a zis țiganul :
   Doamne ști ce gîndesc
   Nu mă mai țigănesc.
   Nu e zisă bine,căci
   Omul gîndește rele și bune.
   Gîndul omului e iad
   Și un adînc fără vad.
   Și așa
   N-are nici coadă nici căpătîi.
   Ci la orice rău,
   Omul să zică în gîndul său :
   Doamne ferește de mai rău !”

O bucatica de Patriciu

2010-12-15T03:33:00.000+02:00

Se vorbește despre legalitatea vînzărilor ambulante în București. Patriciu se pare că este mai presus de lege și aveți mai jos un instantaneu cu un magazin Mic.ro. Magazinul este localizat în stația RATB din Drumul Taberei, lîngă intersecția Drumul Taberei cu Strada Brașov și cu Bd. 1 Mai.

Pastila de vorba

2010-12-14T07:57:00.000+02:00

Anton Pann : despre fapte și hoții

„ De ești neputincios,
  Mai bine să ceri decît să furi,
  Că cerșetorii să miluiesc,
  Iar hoții se pedepsesc.
   Ș-apoi
  Hoțul este numai cu un păcat
  Și păgubașul c-o mie-ncărcat.
   Căci
  Pînă nu apuci pe cel drept, cel strîmb nu iese.
  Caprele se dau la bășini și oile pat rușini.
  Unul face ș-altul trage.”

Ia neamule ! Mare, Mare Magazin D.G.F.P. Bucuresti !

2010-12-14T00:19:00.002+02:00

După ce am fost informat și apoi abuzat de reclama agresivă cu deschiderea magazinului Direcție Generale a Finanțelor Publice București în Sectorul 4 (aveți informații aici, mai găsiți și aici, desigur și aici, ca să nu mai vorbim de aici - vă ajung ?) și m-am dus și eu, astăzi, că să văd ce se comite pe acolo cu acest magazinul.
Acolo, să tot fi fost ora 12, o mare de oameni. Nu am mai văzut o așa coadă, cred, după vremea lui Împușcatu'. Două poze le vedeți mai jos de la locul feței :

În prima fotografie, m-am așezat la capătul cozii și cît am facut eu poza, preț de cîteva secunde, s-a mai așezat o băbuță în spatele meu. „Nenică nu-i de mine aici !” mi-am zis și am tulit-o englezește. De ce să-mi pierd eu 2-3 ore din viață pentru nu știu ce...

Seara de pe Internet am găsit cîte ceva și de pe televizor :

Acum stau eu și gîndesc : cîte mărfuri trebuiesc să confiste ANAF-ul ca să ajungă la toată lumea ? După ce ne-a fost confiscată o revoluție acum ce să mai ne confiște ? O aia bărbat și să ne-o dea la toți... în mînă ? Om vedea...

Pastila de vorba

2010-12-13T07:49:00.000+02:00

Anton Pann : despre săracul mîndru

,, Și d-aceea zice :
  În șoaptă trebuie să fie vro diavolie.
   Dar însă
  Cine defaimă pe altul înaintea ta, el și pe tine o să te
   defaime înaintea altuia.
   Că
Din gura omului bun vorba de rău nu iese niciodată.

Își pune lacăt la gură.
   Iar care
În față te cinstește și în dos te vorbește.

Își găsește moașe să-l moșească.
   Că e o vorbă :
Nu face, să nu ți se facă.”

Pastila de vorba

2010-12-11T13:35:00.000+02:00

Anton Pann : despre lucrare

   ,, De aceea zice un înțelept :
Foamea se uită la poarta omului muncitor și nu
   îndrăznește să intre.

   Iar cel leneș
Pînă se încalță, soarele să-nalță, și pînă să gătește,
   soarele asfiițește.
   De aceea,
În casa trîndavului este sărăcie lucie.
Cînd mălai are, sare n-are, cînd sare are, mălai n-are.
Rămîne în sapă de lemn și în casă fără pimen*.
Lenea face pe bogatul a i se urî,
Și pe săracul în nevoi ase tîrî.”

Pastila de vorba

2010-12-10T07:31:00.000+02:00

Anton Pann : despre beție

,, Singur se dă de gol,
   Fără să-i dea ocol.

   Bețivul cînd este beat
   Îi pare că-i împărat.

   Cînd e plosca la mijloc,
   Mare, mic e cu noroc.

   Ține, fine, na și ție,
   Cît p-aci să-mi dea și mie.

   Satul mic și rotocol
   Îi dau și curînd ocol.”

Pastila de vorba

2010-12-08T08:47:00.000+02:00

Anton Pann : despre timp și vîrstă iarăși

,, Totdeuna
  Șade, dormitează
  Și deștept se visează.
   Cînd îl întrebi, îți răspunde :
  Curînd și degrabă, a treia zi după fierbințeală.
   Căci e
  Cu un picior în groapă și altul afară.
   Și
  N-a apucat să-i iasă sufletul ș-îi dă cu ,,Dumnezeu să-l ierte”.
   Își cheamă singur moartea :
  Treci, zi, treci noapte, apropie-te, moarte.
   Dar
  Omul cît să-mbătrîneacă tot cere să mai trăiască.”

Pastila de vorba

2010-12-07T07:10:00.002+02:00

Anton Pann : despre timp și vîrstă

,, Cînd ai pisică bătrînă,
   Șoarecii-n casă-ți fac stînă.
   Că
   Parcă are orbul găinilor.
   Dar,
   D-ar avea și baba ca oamenii barbă,
   Atuncea i-ar zice : ce mai moș de treabă !
   Însă,
  Știu d-aci-nainte bine
  Că n-o să fac doi din mine !
   Sau
D-acu-ncolo bine vezi
Că n-o să fac eu boi brezi.”

De Moș Nicolae

2010-12-06T21:47:00.002+02:00

Astăzi, de Moș Nicolae, urez tuturor celor ce poartă numele de Nicolae sau derivate din acest nume le urez un tradițional :
LA MULȚI ANI, FERICIRE, SĂNĂTATE ȘI MULT NOROC !

Despre cine a fost Sfîntul Ierah Nicolae găsiți aici și aici. Dar și aici puteți vedea ceva ce vă poate pune pe gînduri în sensul că avem și noi, aici, în România, ce n-avem noi în țara noastră..., un Moș Niculae...
Despre tradiții de Moș Nicolae găsiți aici și aici.

Pastila de vorba

2010-11-11T08:51:00.000+02:00

Anton Pann : despre sănătate și boale

„ Și cum zice vorba :
   Are nouă suflete, ca pisica.
   Sau să poți zice :
   Moșul traiul ș-a nimerit
   Și ca vulturul a-ntinerit !
   Și
   S-a lungit firul de ață,
   Pentru puțină viață.
   Și
   Avu zile grămădite
   Cît carul cu patru vite.”

Pstila de vorba

2010-11-10T07:16:00.000+02:00

Anton Pann : despre cumplitate și zgîrcenie

„ Scumpul cu galantomul sînt doi vrăjmași neînpăcați,
   Și
   Bumbăcarul nu să uită cu ochi buni la cîinele alb.
   Zgîrcitul nici el nu mănîncă, nici pe altul nu va să vază mîncînd.
   Însă
   Cine se culcă nemîncat se scoală fără vreme.
   Stăpînul vinde și telalul nu se îndură să-l dea.
   Cîinele osul nu-l roade și nici pe altul nu lasă să-l roază.”

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

2010-11-08T23:13:00.001+02:00

Tuturor celor care-și serbează astăzi Ziua Numelui le urez :

MULTĂ SĂNĂTATE, FERICIRE ȘI ÎNDEPLINIREA TUTUROR DORINȚELOR !

Despre Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil mai puteți găsi aici.

Pastila de vorba

2010-11-07T08:50:00.000+02:00

Anton Pann : despre iconomie

„ De aceea
   Nici să te bolnăvești, nici să aibi trebuință de doftor.
   Că
   Cine trăiește nădăjduindu-se moare jinduindu-se.
   Ruda omului este punga cu banii și sacul cu mălaiul.
   Sătul la flămînd nu crede.
   Pînă vene cheful bogatului, iese sufletul săracului.
   În nădejdea tatii, moare mama.
   Nu nimic ca sănătatea și banii.
   Că
   Sănătetea face banii și banii sănătatea.
   Cînd ai bani ai și dușmani.”

Pastila de vorba

2010-09-09T09:03:00.000+03:00

Anton Pann : despre ceartă şi neînvoire

" Dumnezeu să te ferească
   De bătaia cea orbească.
   Şi picioroanga schiopească.
   Povestea ţiganului :
   Care cum venea,
   Tot Udrea se chema.
   Zicînd :
   Lasă-l să-l moştenesc eu.
   Altul :
  Lasă-l pe seama mea, că eu sînt naşul lui.
   Şi altul iar :
  Lasă şi eu să-l ating,
  Spatele să-i mai încing."

Pastila de vorba

2010-09-06T07:58:00.000+03:00

Anton Pann : despre ceartă şi neînvoire

" Lasă-l să-şi împartă părul
   Cu furca (bătut ca mărul).
   Şi
   Pe cine-l mănîncă-n spinare
   Lasă-l să-i dea scărpinare.
   Şi
   Lasă-l să-i ia părul foc.
   Că nesupusului
   Mai bine o dată "na !"
   Decît tot "stăi, că ţ-oi da !"
   Şi decît
   Ţ-o fac ţie, ţine minte.
   Şi
   Ţ-o coc eu ţie, ţine minte."

Pastila de vorba

2010-09-02T08:17:00.000+03:00

Anton Pann : despre iuţeală şi mînie iarăşi

" Cu răbdare şi tacere
  Se face agurida miere.
   Că
  Două pietre tari nu pot măcina bine.
   Iar
  Cine se iuţeşte la mînie pentru orce fie, e dobitocie.
   De aceea
   Nu fii iute ca piperul în toată vremea.
   Şi
   Nu umbla cu ţifna în nas.
   Nu fii ca
   Văcarul care s-a mîniat pe nevastă şi nasul ş-a tăiat."

Pastila de vorba

2010-08-26T07:57:00.000+03:00

Anton Pann : despre iuţeală şi mînie iarăşi

" Cine se grăbeşte curînd osteneşte.
   Iar
   Încet, încet, departe ajungi.
   Că
   Lucrul bun anevoie se dobîndeşte.
   Şi
   Cu încetul se face oţetul.
   Şi
   Copaciul mare dintr-o aşchie nu se taie.
   De aceea,
   Nu te grăbi ca fata mare la argea* şi ca văduva la măritat."

* Loc amenajat pentru ţesutl pînzei

Pastila de vorba

2010-08-24T07:58:00.000+03:00

Anton Pann : despre conversatii sau petreceri si glume

" Glume nevinovate
   Sînt ca sarea în bucate.
   Că
   Cu rîsul şi cu glumele
   Se culeg toamna prunele.
   Şi rachiul îl bea zapciul.
   Iar nu :
   Inima-mi crapă de foc
   Şi lui îi arde de joc.
   Şi
   Inima plînge şi el rîde.
   Ci cum am zis :
   Toate au vremea lor.
   Şi cînd glumeşti."

Pastila de vorba

2010-08-19T07:41:00.000+03:00

Anton Pann : despre lucruri şi cercetări

" Geaba vii, geaba te duci,
  Geaba spargi nişte papuci.
  A plecat prin mahalale,
  Să umble ca haimanale (vagabonţi).
   Adăogînd că
  Că dacă şade el degeabă,
  Gîndeşte că toţi n-au treabă.
   Şi
  I se uraşte şezînd,
  Nici o treabă neavînd."

Pastila de vorba

2010-08-17T07:41:00.000+03:00

Anton Pann : despre neunire şi neînţelegere

" M-a îmbătrînit, mi-a scos peri albi.
   Şi ea
  Şade tot abanos, ţeapăn şi vîrtos.
   Că
  Dracul cît trăieşte nu îmbătrîneşte.
   Şi
  Drac mort n-a văzut nimenea vreodată.
   Se vede că
  Are nouă suflete ca pisica.
   Iar mie
  Ziua şi noaptea îmi roagă moartea.
   Iaca
  Nişte zile amărîte,
  Necăjite şi tîrîte."

Pastila de vorba

2010-08-16T07:53:00.001+03:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi.

" Nu trebuie să rîdem de zidirea lui Dumnezeu.
   Că
   Cine a făcut bunul
   A făcut şi nebunul.
   Şi
   Cine a făcut pe bogatul
   A făcut şi pe argatul.
   De aceea să nu zicem :
   Urît tată l-a făcut (sau a avut).
   Şi
   După ce e prost, îl cheamă şi Vladu."

Adormirea Maicii Domnului - Sfînta Maria Mare

2010-08-15T11:23:00.001+03:00

Astăzi este Sfînta Marie Mare ultimul praznic împaratesc din anul bisericesc . Linkuri despre ea aici şi aici . Astăzi îşi serbează onomastică peste două milioane de români . Obiceiuri de această zi le găsiţi aici.
Cu ocazie acestei sărbători urez tuturor celor care-şi serbează ziua onomastică un călduros :

LA MULTI ANI, FERICIRE, SĂNĂTATE ŞI ÎNDEPLINIREA TUTUROR DORINŢELOR !

Pastila de vorba

2010-08-15T10:38:00.001+03:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Trăiesc împreună
   Ca pîinea a bună.
   Toţi zic că
   Două muieri într-un loc
   Nu trăiesc, se ceartă foc.
   Dar e vorbă :
   Pînă nu ne potrivim
   Amîndoi nu ne-încuscrim
   Căci
   Prostul cu proist cînd trăieşte,
   Lesne se îngăduieşte.
   Şi atunci,
   Parcă i-a făcut un tată şi o mamă.
   Şi
   Parcă a tunat şi i-au adunat."

Pastila de vorba

2010-08-14T12:42:00.000+03:00

Anton Pann: despre căsătorie iarăşi

" Decît să-şi păzească nevasta, mai bine crîngul cu iepurii.

   Că ea e
Ca pisica, sapă şi înveleşte.
   Însă
Dumnezeu nu sparge două case.
   Că
Îşi nemereşte sacul petecul.
   Şi
Vine rîncedul lîngă muced.
   Şi
Îşi găseşte tingirea capacul.
   Cine-i vede zice :
Şi ea, şi el amîndoi
Vai de ei ! două nevoi"

Pastila de vorba

2010-08-13T06:51:00.001+03:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Umblă întărîtînd cîinii prin mahala.
   Întrebînd :
   Vecinică surioară, bărbatul meu e la moară,
   Nu ştiu oare o să vie, or să-mi iau altă soţie*.
   Şi
   Vecină dă-mi bărbatul tău, ce-mi ţi pisălogul meu ?
   Una gîndeşte şi alta vorbeşte.
   Dar ele sînt :
   Trage-mă tu mereu
   Şi lasă că plîng eu.
   Şi
   Din gură : fugi la nevoi,
   Din inimă : vin', că voi."

Pastila de vorba

2010-08-10T07:34:00.003+03:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Precum îi este firea

Aşa şi nărăvirea.

Că

Şi curvele poartă rochii,

Dar le cunoşti după ochi.

Ş-apoi

Cea din toate mai vestită

Cere să-i zică cinstită.

Ştie că

Cinstea este mai scumpă decît toate.

Dar

Căţeaua pînă nu pleacă prin mahala

Cîinii nu se iau după ea."

Pastila de vorba

2010-07-04T09:22:00.002+03:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Cine e mursicat* de şarpe se păzeşte şi de şopîrlă.

Însă

Cine cade în gîrlă el de ploaie nu se mai fereşte.

Omului

Nimenea nu-i poate să-i dea minte şi noroc.

Deşi a zis oarecine :

Fă-mă, mamă, cu noroc şi mă aruncă-n foc.

Dar

Nu e vorba aia (sau) aie e vorba.

E ştiut că

La o fată mare şi un măgar zbiară la uşe.

Însă

Bărbatul temător** îşi învaţă nevasta curvă

Şi stăpînul scump***, sluga hoaţă."

* Muşcat.

** Gelos.

*** Zgîrcit.

Pastila de vorba

2010-06-30T07:33:00.003+03:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Că
Unde e dragoste multă e şi urîciune multă.
Cotoiul dacă îmbătrîneşte, şoareci mititei iubeşte.
Şi
Bătrînul iubeşte pentru tînăr, iar tînărul pentru bani.
Şi aşa
Te pupă în bot şi-ţi ia din pungă tot.
Însă
Ne-am îndepărtat cu povestea.
Ci
Să o lăsăm încurcată.
Şi
Să venim iar la prochimen*.
Aşa e omul,
El altuia dă povaţă
Şi pe sine nu se-nvaţă."

* Obiectul convorbirii.

Pastila de vorba

2010-06-24T07:37:00.003+03:00

Anton Pann: despre casătorie iarăşi

" De aceea zice proverbul :

Cine n-a văzut pe daracul, se uită la tine.

Şi

Eşti dracul împieliţat.

Dar şi

Copii sînt draci goi.

Pentru care zice :

Nici dracul nu-i da în gînd să o facă asta.

Unii zic :

Dracul mă învăţat s-o fac asta.

Dar

Şi draculpoartă ponos*."

* Nume rău.

Pastila de vorba

2010-06-22T07:58:00.002+03:00

Anton Pann : despre casătorie iarăşi

" Ce-mi e drag fuge demine

Şi urîtul calea-mi ţine.

Ş-apoi

Cine cade desine

Să plîngă i-e ruşine.

Că

Nebunul pe mai-marele său nu-l cunoaşte.

Ţara piere detătari şi ea bea cu lăutari.

Şi

Totdauna gîra-mîra şi trai cu vătrai.

Nu crede, bărbate, ce vezi cu ochii, ci crede ce-ţi spun eu.

Muierea

Îţi judecă pe dracul şi ţi-l scoate şi dator.

Şi

Atunci îţi iei ale trei fuiere* şi lumea în cap.

Şi

Te duci opt cu a brînzii.

Sau

Te duci unde au dus mutul iapa şi ţiganul cîrlanul.

Că

Muierea a-mbătrînit şi pe dracul."

* Fuioare. Expresia, caurmătoarele, înseamnă : a fugi, o iei la sănătoasa.

Pastila de vorba

2010-06-14T07:43:00.002+03:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi

" Ca una din trei număr să-şi aleagă cinevaşi :

Or însurat, or călugăr, or să se facă oştaş.

Iubite tătă !

Toate fonfoloagele*

Îşi aşteptă noroacele.

Măgarul se vinde tot în oborul armăsarilor.

Ş-acolo

Şi pentru calul şchiop se găseşte surugiu**.

Cioara în loc de privighetoare nu se poate vinde.

Că

Unuia îi place popa, altuia preoteasa şi altuia fata popii.

Şi

Gustul dispotă*** n-are."

* Nătîngele.

** Vizitiu (călare pe unul din caii trăsurii.

Dispută, discuţie în contradictoriu.

Pastila de vorba

2010-06-13T08:44:00.002+03:00

Anton Pann : despre căsătorie

" Dar însă

Rău este cu rău, dar mai rău fără rău.

Că

Ceea ce săvîărşeşte muierea, nimenea nu poate săvîrşi.

Şi prin urmare,

Cine încalecă măgarul,

Să-i sufere şi năravul.

Că

Unde sînt oi, acolo-s şi foi.

Cu Dumnezeu înainte.

Şi

Cum ţi-o fi partea.

Că

Ce e scris omului trebuie să o pătimească.

Fă şi tu ce face toată lumea.

Şi

Or te însoară, or te fă ostaş, or fă-te călugăr."

Pastila de vorba

2010-06-12T09:17:00.002+03:00

Anton Pann : despre amor şi dragoste iarăşi

" Şi acum

Buna noastră gazdă

Se dete pe brazdă.

Ca căluşeaua,

Se dă încoaci-încolo, se loveşte de tînjalăî*, ş-apoi vine singură la ham.

Şi

Trage ca calul la grăunţe.

Că

Toate îşi au leacul.

Şi

Arţagul îţi găseşte pîrţagul**."

* Proţap cu jug la capăt, folosit pentru înjugarea unei a două perechi de vite sau la transportul unor greutăţi.

** Cuvînt format în glumă, paralel şio sinonim cu arţag.

Pastila de vorba

2010-06-08T08:43:00.002+03:00

Anton Pann : Despre negoţ şi tovaroşie

" Astfel e omul,

După ce răstoarnă carul, atuncea vede drumul bun.

Că

Dobîndă multă rupe ciochimiile*.

Dar însă

Cinci degete sînt la o mînă şi unul cu altul nu se potrivesc.

Roatele se gonesc una pe lata şi niciodată nu se ajung niciodată.

Unde e marfă, şi pagubă.

Ş-apoi

Buţile goale mai mult zgomot fac.

Şi

Vinovatul mai mare gură face.

Adică

A mîncat aguridă părinţii

Şi ş-a strepezit copii dinţii."

* Capete dindărăt ale şeii, de care se atîrnă desaga.

Pastila de vorba

2010-06-03T07:35:00.002+03:00

Anton Pann : despre stăpîn şi slugă iarăşi

" Prin urmare :

De la copaciul căzut

Toţi alerg lemne să strîngă,

Ramuri, craci, din el să frîngă.

Precum zice : pomul

După ce-l bate grindina,

Îl mai bat şi cu prăjina.

Tu însă

Nu-ţi smuţa cîinele

Cui ai mîncat pîinele.

Pe omul

Cînd îl vezi la vro o nevoie

Nu-i mai da brînci în noroaie.

Că

Nu ştii cum se-ntoarece roata,

Azi la mine, mîine la tine."

Pastila de vorba

2010-06-01T07:23:00.002+03:00

Anton Pann : despre stăpîn şi supus la negoţ

" Prin urmare dar :

Cine ţine pîine în sînul altuia de multe ori rabdă de foame.

Şi

Cine bea apă din pumni streini nu se satură niciodată.

Pune-ţi nădejdea în Domnul,

Decît s-atîrni la tot omul.

Şi

Caută-ţi de sărăcie.

Că în alt chip

Viaţa îţi petreci cu nădejdile seci."

Pastila de vorba

2010-05-31T07:42:00.002+03:00

Anton Pann : despre stăpîn şi supus

" Prin urmare :

Au făcut ochii cît boul, dar tîrziu.

N-a ştiut ca să mulţumească lui Dumnezeu.

Totdeuna omul trebuie să zică :

Mulţumim lui Dumnezeu şi la bine şi la rău.

Orce ne dă Dumnezeu, toater sînt bune.

Că,

Taina lui Dumnezeu nimeni nu o ştie.

Noi

Nu ştim să cerem de la Dumnezeu.

Căci

Bolnavul multe zice, dar doftorul ce ştie face."

Eurovision 2010

2010-05-30T09:29:00.003+03:00

Aseară s-a terminat Eurovisionul ediţia 2010 care s-a ţinut la Oslo, Norvegia. Paula şi Ovi s-au clasat pe locul trei. Mda ! De ce nu pe locul întîi ?... Că aşa s-a votat. Dar eterna mea întrebarea rămîne . De ce nu avem şi noi melodii sau formaţii, cîntăreţi etc. care să colinde totpurile internaţionale ? Că peste tot aud că "românul este deştept....etc" ? Că trebşoara nu mai necesită industrie, resurse, personal calificat... Asta înseamnă vînzare de inteligenţă pe care noi românii o avem din belşug, dar o ţinem ascunsă să nu ne-o fure alţii, nu-i aşa ?

Bravo pentru Paula şi Ovi ! Despre Eorovisionul recent încheiat aveţi aici ceva.

Pastila de vorba

2010-05-30T09:19:00.002+03:00

Anton Pann : despre viţiuri sau fapte rele şi hoţii

" Şi după ce-l bat, mai zic :

A scăpat scurt de coadă.

A scăpat ca din gura lupului.

A scăpat ca cîinele din lanţ.

L-a tuns bine, cum se cuvine.

De aceea,

Mai bine să mori de foame decît să iei pîinea săracului.

Şi

Mai bine puţin cu dreptate

Decît mult cu strîmbătate.

De eşti sărac,

Bate şi ţi se va deschide, cere şi ţi se va da, caută şi vei afla. (Sf. Evang.*)"

* Citat din memorie de Evanghelia lui Matei, VII, 7, sau Luca, IX, 9.

Pastila de vorba

2010-05-28T07:26:00.002+03:00

Anton Pann : despre săracul mîndru

" S-a luat cu mîinile de păr.

S-a săturat soacra de poamă acră.

Şi acum

Dă-ţi, băiete, pinteni ş-îţi bate iapa cu călcîiu.

Şi zi :

Nici n-avut popa porci, nici nu trebuie să aibă.

Că

Şi coada securii face rău pădurii.

Limba taie ca foarfecile.

Iar

Buzele cele mute vorbesc pe tăcute.

Unul cască ş-altul înghite.

De omul rău sa fugi mîncînd pămîntul.

Că

Părcă îi şoptea dracu la ureche."

...şi te-ai dus şi tu Jeane !

2010-05-27T08:08:00.002+03:00

Aseară a încetat din viaţă marele actor Jean Constantin. Păcat ! A fost o "pată de culoare" luminoasă în arta noastră teatrală şi cinematografică.

Dumnezeu să-l odihnească !

Cîte ceva despre viaţa şi cariera actorului aveţi aici, aici, aici şi aici.

Pastila de vorba

2010-05-27T07:38:00.002+03:00

Anton Pann : despre lucruri

" Toate sînt la vremea lor ;

Iar nu

Lasă-ţi lucrul ş-îţi ia mucul.

Pentru că

Vorba lungă e sărăcia omului.

Şi

Cine vorbeşte, lucrul nu-i sporeşte,

Iar cine tace mai multă trebă face.

Nu fiii

Bun de gură şi rău de lucru.

Că

Numai cu vorba nu se face ciorba.

Şi

Dă din mîini dacă vrei să ieşi la liman.

Mereu

Lucrează pe mult şi pe puţin.

Că

Mai bine ceva decît nimic."

A doua zi de Rusalii

2010-05-24T08:38:00.004+03:00

Deoarece astăzi este luni şi a doua zi de Rusalii mai adaug ceva din obiceiurile şi tradiţiile acestor zile, aici şi aici.

Pastila de vorba

2010-05-24T08:30:00.002+03:00

Anton Pann : despre sărăcie

" Acul este mic, dar scumpe haine coase.

Surdul n-aude, dar le potriveşte.

Tot omul

Are ochi, mîini şi picioare,

Poate munci cu sudoare.

Dar

Vara cine cîştigă,

Iarna nu se încîrligă.

Săracul de ce e sărac ? Că

Nu crede ce e în carte.

Ci crede în lucruri deşarte.

N-are nici ce se îmbrace

Şi şade, sărbători face."

De Rusalii

2010-05-23T09:37:00.003+03:00

Despre Rusalii auzisem. Dar, spre marea mea ruşine, nu-i prea ştiam semnificaţia. Acum, că în vreme de criză sau puţin înainte de declanşarea ei, ai noştrii aleşi au zis că ziua de luni după Rusalii o să fie liberă am devenit mai interesat de această zi. Mă consider credincios ortodox, cu toate că nu mă duc la biserică, am căutat să văd amănunte despre această zi. Le-am găsit şi amănunte le puteţi găşi aici şi aici.

Pastila de vorba

2010-05-23T09:10:00.003+03:00

Anton Pann : despre beţie iarăşi

" De aceea

Vinul e dat să-l bea voinicii, iar nu toţi nevoiaşii.

Că

Toată lumea bea vinul, dar nu-şi bea mintea.

Îşi înoată gura în vin pînă dă dintr-însul.

Gîndeşte să nu mai lase în bute.

Şi

Umblă cu ochii logodiţi.

Pe unul îl vede ca doi.

Dacă nu eşti vrednic să-l duci, nu te încărca peste măsură.

Cum a zis ţiganul :

Daca nenai puterinţă, la ce chichirezi* gîlceavă ?

Iar nu

Toarnă, umple foalele,

Pînă-şi udă poalele.

Şi

Vede că nu mai încape

Şi toarnă pînă să crape.

Ardică paharul strigînd :

Dumnezeu să-l înmulţească

Ca şi pe piatră să crească."

* Provoci (ţig.)

Pastila de vorba

2010-04-20T07:37:00.003+03:00

Anton Pann : despre beţie

" Îl atîrnă într-o parte.

Sau

A pus mai mult de o parte.

Nu-i destul că-i cu mintea neroadă,

A luat şi purceaua de coadă*.

Dar însă

De la nebun şi de la beat

Adevărul este lesne de aflat.

Căci

Ce e în inima trazului

Este în gura beatului."

* S-a îmbătat.

CRISTOS A ÎNVIAT !

2010-04-04T18:30:00.002+03:00

Pastila de vorba

2010-04-02T08:09:00.003+03:00

Anton Pann : despre prostie iarăşi

" Ce-mi e prostul, ce-mi e nebunul !

Ce-mi e Rada Badea, ce-mi e Badea Rada !

Ia pe unul de picioare şi loveşte pe cellalt în cap.

Cine să apucă să înveţe pe nerodul nu se osibeşte de nebun.

Prostul înbaţă berberie pe capul tău.

Îi dai un ban să te radă şi doi să te lase.

Cu nebunul să nu-ţi pui nici în clin, nici în mînică.

El nu ştie ce e laie, ni ce e bălaie.

Nebunul nu asudă nici la vale, nici la deal.

Tu îi faci cu ochiul, el îţi face cu capul."

Pastila de vorba

2010-03-31T06:54:00.003+03:00

Anton Pann : despre pedanţi* sau copilăroşi

" Ar vrea să facă şi el,

Dar nu ştie în ce fel.

Şi el rosti de să plăti

Povestea ăluia :

Zile înşirate, fire încurcate,

Pînză rău ţesută şi vremea pierdută.

S-o lovi, nu s-o lovi,

Na-ţ-o frîntă că ţi-am dres-o.

Unde chiorăşte** şi unde loveşte.

Cel copilăros totdeuna

Gîndeşte în mintea-i adîncă

Numai el pîine mănîncă,

Şi alţii mînîncă paie

Ca vitele din copaie.

Dar însă

Vorba-n colţuri şi rotundă

Fără cercuri se înfundă."

* Sensul greşţit pe care-l dă Pann cuvîntului pedant provine din apropierea cu grecescul "copil" (nu se pot reproduce caracterele greceşti - conform volumului 1 Bibliateca pentru toţi Anton Pann " Povestea vorbii") .

** Ochit.

Pastila de vorba

2010-02-15T07:03:00.003+02:00

Anton Pann : despre cusururi şi urîciuni

" Ce e frumos poartă şi ponos.

Fiecare trage spuza pe turta lui.

Lesne a judeca pe altul.

Că

Nu te pricepi să împarţi un pai la doi boi.

Şi că

Cu ce dascăl lăcuieşte

Aşa carte-alcătuieşte.

Aşa e lumea asta :

Rîde om de om şi dracu de toţi."

Pastila de vorba

2010-02-07T10:35:00.002+02:00

Anton Pann : despre timp şi vîrstă iarăşi.

" Şi

Calul bătrîn, un maestru

Nu-l poate învăţa boiastru.

Şi

Armăsarul cînd îmbătrîneşte

La rîşniţ-ajunge de rîşneşte.

Că

Şi măgarule bătrîn, dar îl încalecă şi copiii.

Însă

Lupul cînd îmbătrîneşte, toate javrele îl latră.

Că

Valea e tot aia, dar nu e potecaau aia.

Şi

Dacă la patruzeci n-am putut, la optzeci ce o să poci ?!

D-aci-nainte sapa şi lopata.

Şi

Viaţa cîrpită cu aşa.

Că

Vorbeşte cu duşii după lume."

Pastila de vorba

2010-02-06T08:30:00.003+02:00

Anton Pann : despre timp şi vîrstă

" Umblînd să mă prinz în danţ,

Dînd un ban, inrai în lanţ (horă),

Şi de voie dau cinci, şaşe,

Ca să scap şi să mă lase.

Babele însă zic :

Am ajuns să ne ia copii în picioare.

Zicînd :

N-are dinţi să roază pîinea ş-îi cere inima mere acre.

Şi

Nu să lasă nici o babă,

Căci e bătrînă şi slabă,

Ci pentru că-i zic "mamă"

Şi n-o mai bag în seamă.

Şi că

Pruncul şi bătrînu-n toate

Fără doică nu să poate."

Joia neagră în faţa Gării de Nord din Bucureşti

2010-02-05T23:17:00.012+02:00

Alaltăieri, joi fiind, a fost o joie neagră pentru cîţiva conducă...pardon ! şoferi particulari din Bucureşti. Şi să vă povestesc. M-am nimerit pe la ora 11,30 prin faţa Gării de Nord din Bucureşti şi aşteptam paşnic autobuzul 205 să mă ducă unde aveam eu treabă. Privind încolo şi-ncoace prin împrejur văd cum pe colţul dinspre Bd. Griviţei, al peronului de la intrare în gară nişte băieţi îmbrăcaţi în ţoale portocalii săltau nişte autoturisme parcate ilegal. Rapizi, eficienţi şi silenţioşi în 20 de minute au săltat 3 maşini mici parcate nereglementar şi au încărcat maşinile păcătoase pe nişte autoplatforme auto timp în care nici un păgubaş nu apăruse. Ba la finalul acţiunii încă o platformă goală a hingherii de maşini - cum îi numesc popular şoferii, s-a învîrtit pe la locul faptei, dar neavînd client a tulit-o spre alte meleaguri. Sincer să fiu eu m-am bucurat de fapta hingherilor. Că nu sînt locuri de parcare în Bucureşti şi în general în România este o certidune dureroasă pentru buzunarul şoferilor. Însă nu sînt de acord cu şmecherii care văd bine că este staţie de autobuz (chiar este scris cu vopsea galbenă pe asfalt magicul cuvînt "BUS") şi totuşi îşi parchează maşinile chiar în acel loc asfel ca lumea proastă care nu are maşini mici sau bani de taxi trebuie să se strecoare cu bagaje printre ele ca să accede în autobuzele RATB-ului. Deci bravo hingherilor !

Mai jos am ataşat nişte poze făcute în timpul acţiunii. Nu am prins decît săltarea ultimilelor două maşini.

Pe mine m-a amuzat scena. Nu la fel şi pe şoferii păţiţi. Dar ce să-i faci ...Aşa este viaţa şi nu toată lumea are simţul umorului. La hingheri mă refer...

Pastila de vorba

2010-02-05T22:45:00.002+02:00

Anron Pann : despre sănătate şi boale

" În deşert sînt toate

Dacă este moarte !

Că

Astăzi cîţi mîncăm şi bem

Şi mîine nu mai sîntem !

Şi

Vremea toate le mistuieşte !

Că

Mulţi copaci pe dinafară să văd frumoşi

Şi pe dinlăuntru sînt putrezi, scorburoşi.

Şi apoi,

E mult de la mînă pîn' la gură, de pe astăzi pînă mîine !

Rar găseşti

Om tare de sfînt."

Mama i-a mîncat cariera lui Adrian Mutu

2010-02-04T06:00:00.004+02:00

Aşa este. Pe Realitatea Tv am văzut eu cum mama lui Mutu a declarat că la vizita ei în Italia a luat cu ea pastilele de slăbit. Probabil că le-a lăsat la vedere şi copilul Mutu le-a găsit şi le-a băgat în gură. Ca copilu', ce găseşte bagă-n gură...Mamă înconştientă. Uite aşa şi-a ratat cariera un mare fotbalist. Că vorba aceea vre-o trei-patru ani avea toată viaţa înainte. Dar neglijenţa unui părinte poate duce la fapte incalificabile. Sau i le-o fi dat ea, dar nu cred pentru că Mutu este destul de slab...de înger, că la trup nu poţi să zice că arată ca Ronaldo la apusul carierei sportive. Deci graşelile părinţilor le plătesc copiii...

Pastila de vorba

2010-02-04T04:52:00.002+02:00

Anton Pann : despre făgăduieli şi daruri

" Muierea

"Fierbe sîngele în tine ca într-o coaje de rac."

"Bun de gură, rău de lucru."

"Cu sufletul viteaz şi cu trup leneş."

"Viermii te mănîncă de viu."

Nu-şi vezi casa ?

"Cînd mălai are, saren-are; cînd sare are mălai n-are."

"Îţi chiorăiesc maţele de foame."

"N-ai para chioară şi lenea te doboară."

"Am ajuns de poveste în ţară."

Pastila de vorba

2010-02-01T08:02:00.004+02:00

Anton Pann : despre împrumutare şi plată

" Că

Împrumuţi pentru dobîndă şi pierzi capetele*.

Adică

Pentru un cui pierzi o potcoavă.

E mai bine cînd

Iei c-o mînă şi dai cu alta.

Iar

Cine n-are cal să urce pe jos la deal.

Şi

Dacă n-ai treabă, fă-te martor, iar dacă ai bani, fă-te chezaş.

Dar însă,

Datoria nu moare niciodată

Că

Te împrumuţi nuiele, gardul să prăpădeşte, datoria nu putrezeşte."

* Capitalul.

Pastila de vorba

2010-01-30T15:29:00.002+02:00

Anton Pann : despre cumplitate şi zgîrcenie

" Vulpea în pădure, şi el îi vinde pielea în tîrg.

Îl facce să umble după potcoave de cai morţi.

Ş-a găsit icoană să se închine.

Scumpul cumpără stafide şi cere să-i adaoge piper.

Pune brînză în strachină şi întinge p-alăturea.

Umblă să scoaţă două piei după oaie.

Dar totdeauna

Scumpul mai mult păgubeşte şi leneşul mai mult aleargă."

Pastila de vorba

2010-01-29T08:52:00.002+02:00

Anton Pann : despre iconomie.

" Nu risipi meiul, c-anevoie se adună.

Că

Soarele şi iar nu poate să le încălzească toate.

Cînd însetează curtea ta, apa-n drum nu lepăda.

Şi

Apa limpede pînă nu vei vedea

Cea tulbure n-o lepăda.

Şi

Pînă nu vei vedea pe cel bun, nu lepăda pe cel prost.

Că

Cine o ia prea lată rămîne cu ea necrăpată.

Îl găsesc frigurile pungii.

Şi apoi

Nu e mai grea boală decît punga goală.

Că

Omul făr' de bani e ca pasărea fără aripi : cînd dă să

zboare, cade jos şi moare."

Mutu s-ar putea s-o AMUTeasca cu fotbalul

2010-01-29T01:27:00.005+02:00

"Breleatul" este protagonistul unui nou, sau reînoirea celui mai vechi, scandal legat de droguri. Acum, a greşi este omeneşte. A persista însă în greşeală este prostie. La Adrian Mutu este tîmpenie. Că a ştiut că nu a ştiut , voit sau nevoit partea proastă este că Mutu are creat un precedent. Pînă şi creierul alert al lui C. T. Popescu emite un comentariu în ziarul "Gîndul" în care-şi pune cenuşă pe chelie referitor la apărarea lui Mutu în scandalul cu Chelsea.

Deci cum fapta este caldă pe frigul astă urmează să vedem. Dar marele merit al lui Mutu este că ne lasă de multe ori muţi în faţa lui. Este şi asta o calitate, nu ? Sau nu ?

Incalzirea globala nu-i prea incălzeste pe români

2010-01-28T22:18:00.005+02:00

Frigul care ne paşte zilele acestea ne mai dovedeşte încă o dată că "Noi sîntem români" şi ca la noi ca la niminea. Cînd toată lumea a dat în isterie că ne terminăm ca civilizaţie deoarece clima globală tinde să se încălzească şi nu o să mai avem limbă să o scoatem afară de căldură noi românii am păţit friguri cum nu s-au mai pomenit de mult. Şi văd că lumea a uitat dar eu nu am uitat : Ce s-a mai întîmplat cu stratul de ozon ? S-a găurit de tot şi a dispărut, l-au vulcanizat americanii ? Îl întreb plenar pe preşedinte : Ce aţi făcut cu gaura din stratul de ozon domnule Băsescu ? Miniştrii dumneavoastră ce ştiu despre această gaură ? De pildă doamna Udrea ? Sau este o mare păcăleală pusă la cale de dumneavoastră care este menită să acopere alte găuri...de încălzire vorbesc.

Pe Hotnews am întînlit un articol care mi s-a părut interesant. Îl recomand cu căldură.

Pastila de vorba

2010-01-28T22:01:00.002+02:00

Anton Pann : despre frică şi vitejie

" Şi

Stă pititca iepurele şi ciuleşte urechile.

I să face în cap părul măciucă.

Şi

Tremură deparcă îl găseşte năbădăile.

Şi

Parcă i-a dat cineva mătrăgună.

Şi

I se face faţa ca turta de ceară.

Că

Omul fricos totdauna umblă cu gheaţă în sîn.

Se speri de toate buruienile.

Şi

Părul în cap i se zbîrleşte

De frică, cînd povesteşte.

Şi

N-are-mprejur biet nimica

De unde să-şi lege frica.

Zicînd :

De frică inima-n mine

Se lasă în jos pe vine."

Pastila de vorba

2010-01-24T11:13:00.002+02:00

Anton Pann : despre ceartă şi neînvoire.

" Ca cîinele,

Se pomeneşte din cale

Dă coada tocma în vale.

Ş-apoi,

S-a spart pricina-n sobor

Tot în capul lor.

Fiindcă a fost

Cu învăţatul altuia şi cu părul său.

Că

Altui ce-i pasă de păsul tău.

El zice :

N-o se cînte cocoşul meu pe gardul lui.

Deşi,

După nor şi ploaie, răsare şi soare.

De aceea

Ţine minte în tot vacul

Şi nu-ţi băga-n cîrd cu dracul.

Lasă-l să-şi împarţă părul

Cu furca (bătut ca mărul)."

LA MULTI ANI DE ZIUA UNIRII !

2010-01-24T10:50:00.003+02:00

Astăzi se împlinesc 151 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Manifestări, băi de mulţime făcute de preşedinte şi cel cu flacăra purpurie, Hora Unirii cîntată şi jucată etc. Interviuri, amintiri, Patriarhia cu slujbe...ca de obicei.

Ca tot este iarna

2010-01-23T18:54:00.002+02:00

Că iarna nu-i ca vara o ştie orice preşedinte al României. De aceea am găsit ceva pe net. Vedeţi aici.

Acum am înţeles eu cum vine vorba cu bancul care spune că "Înainte desfăceai şnurul (corsetul) ca să vezi curul, acum desfaci curul să vezi şnurul." Acum fie vorba între noi că şi tanti sportiva cam avea băsănăul cam mare. Ce să mai zică bietul echipament sportiv...În fine !

Pastila de vorba

2010-01-23T10:03:00.003+02:00

Anton Pann : despre pizmă, vrăjmăşie ură.

" Că

Ochii zavistnicului văd şi cele ce nu sînt.

Zavistnicul

Are văz de lup şi auz de vulpe.

Este ca un cîine de uşi multe.

Că

Pe cîţi nu-i poate muşca, îi latră.

Dar

Însă pe unde îl ştiue

Nu-i dă meşii* să vie.

Că

De multe ori, unde nu să ajunge pielea de leu,

Împlineşti cu pielea vulpei."

* Nu îndrăzneşte.

Pastila de vorba

2010-01-21T07:55:00.002+02:00

Anton Pann : despre iuţeală, mînie şi posăcie.

" Unii de necaz cînd dau

Pierd şi mintea care o au ;

Iar alţii de el nu mai scap

Şi tot au simţit în cap."

Pastila de vorba

2010-01-20T07:14:00.002+02:00

Anton Pann : despre conversaţii sau petreceri şi glume.

" Însă,

De multe ori la-ntrebare

Şi tăcerea răspuns are.

De aceea zice un înţelept

Or zi ceva mai bun decît tăcerea, ori taci.

Ca să nu-ţi zică :

Pîn-acuma a vorbit, iar acum a tuşit.

O vorbi pe negîndite

Şi ieşi cam pe brodite.

Şi

Parcă o scoase din buzunar.

Şi

N-a deslegat sacul încă

Dar să vezi vorbă adîncă.

Tot ce este,

Nu vorbi pste măsură,

Ci să-ţi pui lacăt la gură."

Pastila devorba

2010-01-18T07:19:00.003+02:00

Anton Pann : despre vizite sau cercetări.

" Altul iar trăind rău a zic :

" Soacră, soacră poamă acră,

De te-ai coace cît te-ai coace,

Poamă dulce nu te-ai face."

De aceea dar,

Rărişor să cercetezi

Şi mai puţin să şezi.

Să n-ajungă vremea să-ţi zică :

A căşunat* ca baba pe mormînt.

Şi

Parcă l-a ţintuit pe scaun.

Sau

Parcă îl ţiu în spinare.

Şi

Parcă casă, masă n-are.

Şi

De nu l-aş vedea, parcă aş mai trăi."

* A venit pe neaşteptate şi nu a mai plecat.

Se pare ca lui Mutu nu-i va mai Lucescu ochii la Nationala

2010-01-17T19:33:00.006+02:00

Că Răzvan Lucescu nu-l mai vrea pe Adrian Mutu la Naţională mi se pare un lucru bun. Şi eu m-am săturat de fiţele şi aerele "breleantului". Pe vremuri, Angelo Niculescu la Campionatul Mondial din Mexic din '70, nu i-a băgat în jocuri pe Dobrin şi pe Necula Răducanu deoarece aceştia, în plin campionat, au sărit noaptea pe fereastra hotelului unde erau cazaţi şi s-au dus la femei, la băut...ei ştiu. Şi ce a mai fost blamat ani de zile Angelo Niculescu pentru că nu a jucat cu aceşti "titani" ai fotbalului românesc din vremurile acelea. Dar acel antrenor a încercat să imprime echipei o disciplină, o rigoare. Şi ce ? Dacă am fi jucat cu Dobrin şi Tamango în poartă am fi luat noi Campionatul Mondial ? Nici pomeneală. Am fost în grupă cu Brazilia, care de altminteri a şi luat campionatul la aceea ediţie, cu Anglia şi Cehoslovacia - în mare formă pe acele timpuri. Deci ? În 1978 la ediţia din Argentina a Campionatului Mondial de Fotbal Cesar Luis Menotti antrenorul echipei Naţionale a Argentinei care a cîştigat campionatul ediţiei respective declara că el preferă un jucător disciplinat unui jucător talentat. Ani de zile echipele româneşti de cluburi sau Naţionala au folosit şi jucători care jucau doar datorită renumelui creat cu ani în urmă sau pilelor şi de aceea fotbalul românesc a fost ceea ce a fost. Un real talent, Nicolae Dobrin cînd juca se simţea pe teren. Dar numai cînd juca şi nu prea juca deoarece pleca din cantonamente, era indisciplinat şi, gurile rele spun, că în pauza meciurilor mai trăgea cîte o "moacă" la măsea. Păcat că acest talentat nu a fost locomotiva fotbalului românesc cum a fost, de pildă, Maradona la Neapoli. Mutu nu le trage la măsea, prea mult, dar le trage la "linie". Şi parcă Mutu s-a lansat tot la F.C. Argeş... ce chestie...! Aşa că dacă "breleantul" este bun... să fie la ei acolo ! "Ei" ştiu să-l penalizeze sau să-l amendeze cînd greşeşte cu voie sau fără voie. Lasă că şi cu Mutu echipa României nu a făcut mare brînză aşa că: Bravo Lucescule ! Sînt de acord cu tine şi persistă. O Naţională este mai bine să fie o echipă şi nu o adunătură de vedete. Să mai pomenesc de Unirea Urziceni ?

Pastila devorba

2010-01-17T19:08:00.002+02:00

Anton Pann : despre neunire şi neînţelegere

" Că
Nu poci scăpă de el ca de dracul.
Şi eu nu-i zic decît :
Ci mai zi, zice-ţ-ar popa la cap.
Şi orunde mă duc
Se ţine după mine (n-ar fi să mai zic),
Întocma ca dracu după copilul mic.
S-a lipit de mine ca scaiul de cîine.
Şi
De prea mult mă iubeşte,
Ca cocoşul mă chioreşte*.
Mă chioreşte parcă va să mă împuşce.
Cum zice vorba :
Nici nu te lasă să te prăpădeşti,
Nici nu te lasă ca toţi să trăieşti."

* Ocheşte, fixează cu privirea.

Pastila de vorba

2010-01-14T07:59:00.002+02:00

Anton Pann : despre căsătorie iarăşi.

" E ! e ! fătul meu !

Cine caută nevastă fără cusur neînsurat rămîne.

Şi

Alege, alege pînă culege.

Şi atunci,

Dacă n-are frumos, pupă şi mucos.

Că precum

Bărbat bun şi usturoi dulce nu se poate.

Aşa şi nu să poate

Lînoasă şi lăptoasă şi grasă,

Să vie şi devreme acasă.

Că nu să poate iar

Moarte fără bănuială

Şi nuntă fără căială.

Şi vine vremea să zică :

Din pricina lui Nicolai urîi şi pe sfîntul Nicolai. "

Pentru 2010 !

2009-12-31T18:12:00.000+02:00

SĂ FIE CA ÎN ANUL CARE VA ÎNCEPE PESTE CÎTEVA ORE SĂ NE ADUCĂ MULTĂ BUCURIE, FERICIRE ŞI ÎNDEPLINIREA TUTUROR DORINŢELOR !

Pastila de vorbă

2009-12-29T11:50:00.001+02:00

Anton Pann : despre amor şi ură iarăşi

" Că

De drag ce îl vede,

Din ochi parcă-l pierde.

Şi

Pîn -a nu-i muri bărbatul,

Ea a dat mîna cu altul.

Şi

În focul lui c-a murit,

În grab s-a căsătorit.

Dar

A dat peste dracu.

Că

pe dracul a căutat, pe dracul a găsit*."

* Tipărit : Pe dracul a căutat, pe dragul a găsit.

Ce, cum şi (mai ales) de ce ?

2009-12-26T08:54:00.000+02:00

Acest blog este o continuare a blogului "Noi sîntem români (şi ce dacă)..." pe care l-am început la www.weblog.ro. Datorită deselor "căderi"şi întreruperi fără să fiu anunţat şi nervilor făcuţi cu aceste ocazii m-am hotărît să-mi deschid alt blog pe o platformă blogspot. Am mai căpătat (cu toate că nu aş fi vrut) încă o dată confirmarea că tot ce atinge românul strică. Voi continua acest blog în aceiaşi tonalitate ca şi cel de pe weblog.ro.

2009-12-26T08:50:00.000+02:00

Cu ocazia Naşterii Domnului nostru Isus Hristos urez tuturor cititorilor şi prietenilor mei un călduros

LA MULŢI ANI, SĂNĂTATE, FERICIRE ŞI MULT NOROC !